Energocom a cumpărat 3,5 milioane MWh și le-a vândut către Moldovagaz

În perioada iulie-septembrie 2024, SA Energocom a achiziționat aproximativ 3,5 milioane MWh de gaze naturale de pe piața europeană, echivalentul a circa 329.000.000 metri cubi. Majoritatea, respectiv 3 milioane MWh (284.678.000 metri cubi), a fost destinată SA Moldovagaz pentru consumul curent și pentru stocuri de iarnă.

Prețul mediu ponderat al gazelor procurate a fost de 35,25 EUR/MWh, echivalentul a 404,92 USD per 1.000 metri cubi, utilizând fonduri din grantul oferit de Guvernul Norvegiei, un credit de la BERD și surse proprii Energocom. Pentru aceste achiziții, compania a organizat 42 de licitații, cu până la nouă companii europene participante pe rundă. În urma acestor licitații, 12 runde s-au finalizat prin contracte de livrare.

Din totalul achizițiilor, 535.000 MWh de gaze (circa 50 de milioane metri cubi) au fost stocați în România pentru rezerve de securitate. Aceste stocuri reprezintă 15% din consumul anual, asigurând o rezervă pentru situații excepționale.

În primele nouă luni ale anului, Energocom a achiziționat un total de 4,4 milioane MWh (413.000.000 metri cubi), dintre care trei sferturi provin de la companii din România și de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Compania a semnat contracte cu opt entități comerciale din România, Grecia, Austria și Elveția.

Vânzările către Moldovagaz au avut loc pe platforma administrată de BRM EST Moldova, subsidiara locală a BRM, care gestionează platforma de tranzacționare a gazelor din Chișinău. În contextul viitoarei obligații, din 1 ianuarie 2025, ca toți consumatorii mari să achiziționeze gaze de pe piața liberă, tot mai mulți agenți economici optează deja pentru tranzacționarea pe BRM EST Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaze #achizitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi