Energocom a cumpărat 3,5 milioane MWh și le-a vândut către Moldovagaz

05 Nov. 2024, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Nov. 2024, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

În perioada iulie-septembrie 2024, SA Energocom a achiziționat aproximativ 3,5 milioane MWh de gaze naturale de pe piața europeană, echivalentul a circa 329.000.000 metri cubi. Majoritatea, respectiv 3 milioane MWh (284.678.000 metri cubi), a fost destinată SA Moldovagaz pentru consumul curent și pentru stocuri de iarnă.

Prețul mediu ponderat al gazelor procurate a fost de 35,25 EUR/MWh, echivalentul a 404,92 USD per 1.000 metri cubi, utilizând fonduri din grantul oferit de Guvernul Norvegiei, un credit de la BERD și surse proprii Energocom. Pentru aceste achiziții, compania a organizat 42 de licitații, cu până la nouă companii europene participante pe rundă. În urma acestor licitații, 12 runde s-au finalizat prin contracte de livrare.

Din totalul achizițiilor, 535.000 MWh de gaze (circa 50 de milioane metri cubi) au fost stocați în România pentru rezerve de securitate. Aceste stocuri reprezintă 15% din consumul anual, asigurând o rezervă pentru situații excepționale.

În primele nouă luni ale anului, Energocom a achiziționat un total de 4,4 milioane MWh (413.000.000 metri cubi), dintre care trei sferturi provin de la companii din România și de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Compania a semnat contracte cu opt entități comerciale din România, Grecia, Austria și Elveția.

Vânzările către Moldovagaz au avut loc pe platforma administrată de BRM EST Moldova, subsidiara locală a BRM, care gestionează platforma de tranzacționare a gazelor din Chișinău. În contextul viitoarei obligații, din 1 ianuarie 2025, ca toți consumatorii mari să achiziționeze gaze de pe piața liberă, tot mai mulți agenți economici optează deja pentru tranzacționarea pe BRM EST Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.