Energocom a cumpărat 3,5 milioane MWh și le-a vândut către Moldovagaz

În perioada iulie-septembrie 2024, SA Energocom a achiziționat aproximativ 3,5 milioane MWh de gaze naturale de pe piața europeană, echivalentul a circa 329.000.000 metri cubi. Majoritatea, respectiv 3 milioane MWh (284.678.000 metri cubi), a fost destinată SA Moldovagaz pentru consumul curent și pentru stocuri de iarnă.

Prețul mediu ponderat al gazelor procurate a fost de 35,25 EUR/MWh, echivalentul a 404,92 USD per 1.000 metri cubi, utilizând fonduri din grantul oferit de Guvernul Norvegiei, un credit de la BERD și surse proprii Energocom. Pentru aceste achiziții, compania a organizat 42 de licitații, cu până la nouă companii europene participante pe rundă. În urma acestor licitații, 12 runde s-au finalizat prin contracte de livrare.

Din totalul achizițiilor, 535.000 MWh de gaze (circa 50 de milioane metri cubi) au fost stocați în România pentru rezerve de securitate. Aceste stocuri reprezintă 15% din consumul anual, asigurând o rezervă pentru situații excepționale.

În primele nouă luni ale anului, Energocom a achiziționat un total de 4,4 milioane MWh (413.000.000 metri cubi), dintre care trei sferturi provin de la companii din România și de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). Compania a semnat contracte cu opt entități comerciale din România, Grecia, Austria și Elveția.

Vânzările către Moldovagaz au avut loc pe platforma administrată de BRM EST Moldova, subsidiara locală a BRM, care gestionează platforma de tranzacționare a gazelor din Chișinău. În contextul viitoarei obligații, din 1 ianuarie 2025, ca toți consumatorii mari să achiziționeze gaze de pe piața liberă, tot mai mulți agenți economici optează deja pentru tranzacționarea pe BRM EST Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaze #achizitii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat bugetul apărării (NDAA) pentru anul 2025, însă fără includerea programului de tip Lend-Lease pentru Ucraina. Această prevedere, inițial prezentă în proiectul de lege, a fost eliminată, potrivit ambasadoarei Ucrainei în SUA, Oksana Markarova. Ambasadoarea a declarat că diplomații ucraineni continuă să facă eforturi pentru menținerea acestui mecanism, inclus în alt proiect de lege, denumit Stand with Ukraine Act, susținut de ambele partide și camere legislative.

De asemenea, Markarova a menționat că bugetul adoptat nu prevede finanțare pentru Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), întrucât suma de 300 de milioane de dolari a fost alocată în avans în bugetul anterior. Per total, NDAA pentru 2025 a fost aprobat de 281 de congresmeni, în timp ce 140 au votat împotrivă (16 republicani și 124 democrați). Documentul urmează să fie analizat săptămâna viitoare de Senat.

Programul de tip Lend-Lease pentru Ucraina a fost semnat de președintele Joe Biden pe 9 mai 2022, cu scopul de a simplifica procedurile pentru livrarea de arme către Kiev. Acest mecanism a fost utilizat anterior doar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru sprijinirea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste, fără plată anticipată și cu termene extinse de rambursare.

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit ajutor militar american în valoare de 61,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Pentagonului din 2 decembrie. Ulterior, SUA au anunțat un nou pachet de sprijin militar în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ce include muniții pentru HIMARS, drone, echipamente și componente pentru reparații și modernizarea tehnicii de luptă. În plus, pe 10 decembrie, SUA au oferit un împrumut de 20 de miliarde de dolari Ucrainei, finanțat prin activele rusești înghețate.

Totodată, Ucraina își propune să obțină de la partenerii occidentali suma de 126 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului în 2025, o valoare semnificativ mai mare față de angajamentele asumate la summitul NATO din Washington, unde s-a stabilit un minim de 43,3 miliarde de dolari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că sprijinul occidental nu acoperă nevoile complete ale armatei ucrainene. De cealaltă parte, președintele ales al SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a reduce sprijinul oferit Kievului, transferând această responsabilitate către statele Uniunii Europene.