Sute de elevi au vizitat muzeul băncii centrale. Vizitele vor fi extinse

Banca Națională a Moldovei (BNM), în calitate de coordonator al procesului de educație financiară în țara noastră, continuă activitățile în cadrul proiectului internațional Global Money Week 2023, care reunește 176 de țări. În această săptămână, sute de elevi au vizitat în muzeul băncii centrale, pentru a descoperi istoria banilor, precum și colecția impresionantă de monede comemorative și jubiliare, confecționate din argint și aur. De asemenea, vizitatorii au avut parte de o prezentare interactivă ale elementelor de siguranță de pe bancnotele de lei moldovenești, care a inclus și curiozități legate de procesul de tipărire a banilor.

Urmare interesului sporit din partea publicului, vizitele la sala de expoziții a BNM au fost extinse și pentru următoarele săptămâni. Astfel, banca centrală manifestă deschidere către public și intenția de a ajuta cetățenii să capete cât mai multe cunoștințe despre conceptele financiar-bancare.

În context, se înscrie și primul forum de educație financiară din Republica Moldova, organizat de BNM pe 21 martie 2023, care a lansat o platformă de discuții între oficiali, parteneri externi și societatea civilă și, totodată, procesul de elaborare a strategiei de educație financiară din Republica Moldova.

În cadrul evenimentului, care a reunit aproape 150 de participanți , au fost abordate subiecte precum: importanța strategiei de educație financiară pentru bunăstarea cetățenilor și dezvoltarea economică a țării, rezultatele educației financiare la nivel regional, colaborarea dintre instituțiile publice și cele private și contribuția ei la educația financiară, pregătirea tinerei generații pentru a se integra în economia de piață, educația financiară în instituțiile de învățământ și însemnătatea acesteia în era digitalizării.

De asemenea, în zilele următoare, experții BNM vor susține o sesiune financiară tematică pentru elevii de la Colegiul Agroindustrial din Ungheni, care și-au dorit o comunicare interactivă cu specialiștii în domeniul politicii monetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pe parcursul anilor, la proiectul internațional Global Money Week 2023 s-au alăturat diferite instituții publice, organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai mediului financiar-bancar, ai societății civile ș.a., venind în susținerea cetățenilor cu informații din domeniul financiar, utile pentru consumatori în luarea deciziilor financiare.

Instituțiile participante la Global Money Week, care în acest an are loc între 20 și 26 martie 2023, vor aduce la cunoștința Băncii Naționale, în calitate de coordonator, programul activităților desfășurate, care vin să confirme unificarea eforturilor de educație financiară la toate nivelurile în sprijinul cetățenilor.

Banca Națională a Moldovei desfășoară și alte proiecte de educație financiară, destinate pentru diverse categorii de populație, între care „În lumea lui Bănuț”, Tabăra de educație financiară „Dă sens banilor”, „O zi de vacanță la BNM”, „Drumul banilor”, „Generația I – independența financiară” ș.a. În cadrul acestora, participanții au posibilitatea să capete abilități de gestionare eficientă a veniturilor de care dispun, pentru a-și asigura stabilitate și bunăstare.

#Global Money Week #muzeu #activitati #Banca Națională

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.