Televiziunea unui milionar amendată de Consiliul Audiovizualului

Consiliul Audiovizualului a amendat cu 30 000 lei furnizorul ”SG Media M1” fondator al serviciului media audiovizual de televiziune „MBC” controlat de fostul ministru al Apărării Valeriu Pleșca.

Acesta a primit două amenzi: 25 000 lei pentru întreruperea nemotivată a activității și o amendă de 5 000 lei pentru refuzul de a se supune controlului.

Anul trecut, acesta a mai fost sancționat cu două amenzi de 20 000 lei și 25 000 lei pentru întreruperea nemotivată a activității pentru o perioadă mai mare de 10 zile, în decurs de 12 luni, potrivit prevederilor legale.

Potrivit raportului CA, în prezent televiziunea este deținută de Valeriu Pleşca– 50% și fiul acestuia Alexandru Pleșca– 50%.

Valeriu Pleșca deține și alte afaceri. Este vorba de Green Farm SRL din Chișinău, specializată în fabricarea altor produse chimice organice de bază și care a avut un profit de 264 mii de lei în anul 2021.

(companie fondată de către SRL Întreprinderea Mixtă SG Engineering & Co SRL și SRL Întreprinderea Mixtă Steaua-Grup). Administratorul Green Farm este Valeriu Pleșca.

Valeriu Pleșca a mai fondat (alături de Angela Pleșca și Alexandru Pleșca – soția, respectiv fiul acestuia) Întreprinderea Mixtă Steaua-Grup SRL companie care administrează centrul de birouri de pe strada Tighina 49.

Valeriu Pleșca a participat și în campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2014, dar și în cursa electorală pentru Primăria Chișinăul 2011.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#televiziune #mbc #CA #amenda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%