Tensiuni la Guvern! Recean i-a ordonat lui Spînu să-i prezinte strategia de dezvoltare a infrastructurii țării

În cadrul ședinței Guvernului Republicii Moldova de astăzi, premierul Dorin Recean a adresat un apel autoritar ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, cerându-i să prezinte o viziune pe termen lung cu privire la dezvoltarea infrastructurii în țară pentru nouă trimestre. Premierul a subliniat importanța acestei inițiative și a menționat că este crucial ca Moldova să facă pași semnificativi în ceea ce privește infrastructura pentru a se conecta cu Uniunea Europeană și pentru a asigura un trai mai bun pentru locuitorii săi.

În cadrul discursului său, premierul Recean a adus în discuție exemple de ministere care au prezentat viziuni pe termen lung pentru dezvoltarea domeniilor lor de competență, cum ar fi Ministerul Educației și Ministerul de Interne. Cu o abordare hotărâtă, el a solicitat ministrului Infrastructurii să prezinte planuri concrete pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare, portuare și aeroportuare, precum și pentru extinderea rețelei de apă și canalizare la nivelul fiecărui sat din țară.

Premierul a accentuat importanța proiectelor pe termen lung care să interconecteze Moldova cu Uniunea Europeană, atât pe calea ferată, cât și pe autostradă. El a subliniat că finanțarea pentru aceste proiecte este deja asigurată pentru următoarele nouă trimestre, iar responsabilitatea ministrului este de a se asigura că aceste proiecte sunt implementate eficient și în timp util.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #Spînu #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie