Trei trasee din țară, întroienite! Vremea face ravagii în Moldova

Autoritățile rutiere avertizează șoferii să evite mai multe trasee naționale din Moldova din cauza condițiilor dificile de circulație, generate de condițiile meteorologice extreme.

Chișinău – Hîncești (apropiere de Fundul-Galbenei): Circulația se desfășoară cu mare dificultate în apropiere de localitatea Fundul-Galbenei. Șoferii sunt sfătuiți să evite această rută sau să fie extrem de precauți, luând în considerare existența unor obstacole semnificative.
R1 Chișinău – Ungheni – Sculeni (Serpentina de la Cornești): În regiunea serpentinei de la Cornești, circulația este parțial sistată pe direcția Chișinău. Mașinile întâmpină dificultăți majore în a urca dealul de la Cornești. Șoferii sunt sfătuiți să caute rute alternative sau să amâne deplasările până când condițiile se îmbunătățesc.
R16 Bălti – Făleşti – Sculeni (localitatea Bocșa, raionul Fălești): În localitatea Bocșa, deplasarea camioanelor este complet imposibilă. Acestea sunt stopate pe dreapta până la intervenția utilajelor speciale. Șoferii de vehicule de mare tonaj sunt sfătuiți să găsească alternative de traseu și să se informeze cu privire la condițiile de circulație.

Totodată, traseul M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontiera cu România, este blocat între localitățile Congaz și Svetlîi.

Echipele de intervenție rutieră lucrează pentru a rezolva problemele și a restabili circulația pe aceste trasee. Se recomandă șoferilor să fie atenți la actualizările oferite de autorități și să-și planifice călătoriile în consecință, având în vedere condițiile dificile din diferitele zone ale țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zapada #drumuri #circulatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.