Un avion de luptă rusesc a lansat o rachetă în apropierea unei aeronave britanice

Un avion rusesc a lansat „accidental” o rachetă în apropierea unui avion britanic care patrula în spațiul aerian internațional deasupra Mării Negre, a declarat joi ministrul apărării Ben Wallace, care a descris incidentul drept unul periculos.

Wallace a declarat în parlamentul britanic că a suspendat patrulele în urma incidentului și i-a transmis îngrijorarea ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu.

„În scrisoarea mea am precizat clar că aeronava (RAF) era neînarmată, în spațiul aerian internațional și urma o cale de zbor notificată în prealabil”, a declarat Wallace în Camera Comunelor, potrivit Sky News.

Incidentul a avut loc pe 29 septembrie, când aeronava RAF, care se afla într-o patrulă de rutină, a interacționat cu două avioane de vânătoare rusești.

Wallace a precizat că un avion „neînarmat RAF RC-135 Rivet Joint” a fost „abordat” de două SU-27 rusești, dintre care unul „a lansat o rachetă în apropierea RAF Rivet Joint, dincolo de raza vizuală”.

El a adăugat că Regatul Unit nu consideră incidentul o „escaladare deliberată” și „analiza ar dovedi că a fost o defecțiune”.

„Durata totală a interacțiunii dintre aeronava rusă și Rivet Joint a fost de aproximativ 90 de minute. Patrula s-a încheiat, iar aeronava s-a întors la bază”, a mai spus acesta.

Wallace a precizat că patrulele de rutină au fost „reluate”, dar de această dată sunt escortate de avioane de vânătoare. Secretarul apărării a mai spus că Rusia a recunoscut că interacțiunea a avut loc în spațiul aerian internațional.

#incident #avion de luptă #Marea Britanie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.