Un avion de luptă rusesc a lansat o rachetă în apropierea unei aeronave britanice

Un avion rusesc a lansat „accidental” o rachetă în apropierea unui avion britanic care patrula în spațiul aerian internațional deasupra Mării Negre, a declarat joi ministrul apărării Ben Wallace, care a descris incidentul drept unul periculos.

Wallace a declarat în parlamentul britanic că a suspendat patrulele în urma incidentului și i-a transmis îngrijorarea ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu.

„În scrisoarea mea am precizat clar că aeronava (RAF) era neînarmată, în spațiul aerian internațional și urma o cale de zbor notificată în prealabil”, a declarat Wallace în Camera Comunelor, potrivit Sky News.

Incidentul a avut loc pe 29 septembrie, când aeronava RAF, care se afla într-o patrulă de rutină, a interacționat cu două avioane de vânătoare rusești.

Wallace a precizat că un avion „neînarmat RAF RC-135 Rivet Joint” a fost „abordat” de două SU-27 rusești, dintre care unul „a lansat o rachetă în apropierea RAF Rivet Joint, dincolo de raza vizuală”.

El a adăugat că Regatul Unit nu consideră incidentul o „escaladare deliberată” și „analiza ar dovedi că a fost o defecțiune”.

„Durata totală a interacțiunii dintre aeronava rusă și Rivet Joint a fost de aproximativ 90 de minute. Patrula s-a încheiat, iar aeronava s-a întors la bază”, a mai spus acesta.

Wallace a precizat că patrulele de rutină au fost „reluate”, dar de această dată sunt escortate de avioane de vânătoare. Secretarul apărării a mai spus că Rusia a recunoscut că interacțiunea a avut loc în spațiul aerian internațional.

#incident #avion de luptă #Marea Britanie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.