Un expert american în criptomonede a fost arestat. A ajutat Coreea de Nord să evite sancțiunile SUA

Un fost cercetător american la un grup de criptomonede a fost condamnat la mai mult de cinci ani de închisoare, fiind învinuit de conspirație. Potrivit BBC, expertul în crypto a ajutat Coreea de Nord să evite sancțiunile SUA folosind criptomonede.

Virgil Griffith a pledat vinovat că a conspirat încălcând astfel legea Statelor Unite. Anterior a lucrat pentru Fundația Ethereum, o organizație non-profit axată pe tehnologia din spatele criptomonedei Ether.

Pedeapsa a fost pedeapsa minimă de închisoare cerută de procurori. De asemenea, a fost amendat cu 100.000 de dolari. Bărbatul în vârstă de 39 de ani risca o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare și o amendă de un milion de dolari.

În septembrie, Griffith a pledat vinovat că a conspirat pentru încălcarea Actului SUA privind puterile economice de urgență internaționale, călătorind în capitala Coreei de Nord, Phenian, pentru a susține o prezentare despre tehnologia blockchain.

Potrivit procurorilor, Griffith, care are un doctorat de la Institutul de Tehnologie din California, a călătorit în Coreea de Nord prin China în aprilie 2019 pentru a vorbi la Conferința Blockchain și Cryptocurrency de la Pyongyang, în ciuda faptului că i s-a refuzat permisiunea de a merge de la Departamentul de Stat al SUA.

Procurorii au spus că Griffith a înțeles că informațiile ar putea fi folosite pentru a evita sancțiunile pe care Washington le-a impus Coreei de Nord pentru dezvoltarea armelor nucleare.

În septembrie, Departamentul de Justiție al SUA a declarat că „a pus în pericol securitatea națională a Statelor Unite”, subminând sancțiunile.

Fundația Ethereum a declarat, la momentul arestării lui Griffith, că nu a aprobat sau sprijinit călătoria lui în Coreea de Nord.

#amenda #criptomonede #Coreea de Nord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.