Un gigant universitar urmează să apară în Republica Moldova: Se va numi Universitatea din Chișinău

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, a făcut anunțul oficial, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, că Universitatea de Stat din Moldova și UTM urmează să se unească sub un singur nume nou. Această mișcare reprezintă un pas semnificativ în consolidarea și modernizarea învățământului superior din Republica Moldova.

Fuzionarea celor două instituții de învățământ superior vine în contextul unei inițiative menite să optimizeze resursele și să sporească calitatea educației superioare în țară. Prin unirea lor, se va crea o instituție academică mai puternică și mai competitivă, capabilă să ofere programe educaționale diversificate și de înaltă calitate.

Noul nume al instituției rezultate din fuziunea dintre USM și UTM va fi Universitatea din Chișinău. Această schimbare va reflecta identitatea și misiunea noii entități academice, care va servi comunitatea academică și societatea în ansamblu într-un mod mai eficient și mai eficace.

„De câțiva ani, analizăm constant clasamentele internaționale și, din păcate, nu am reușit să ne includem în aceste topuri”, a declarat Bostan. „De exemplu, în timp ce în trecut Times Higher Education enumera aproximativ 600 de universități, astăzi lista depășește 2003, iar noi încă nu am reușit să ne poziționăm în acest clasament”, declara săptămâna trecută, la consiliul rectorilor, Viorel Bostan.

Bostan a subliniat importanța atragerii studenților internaționali pentru a consolida universitățile din Moldova, dar a evidențiat și nevoia de resurse și capacități pentru a realiza acest lucru. În acest context, el a propus inițierea unui proces de fuziune între Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, nu prin absorbție, ci printr-o colaborare între două instituții care au o istorie comună de colaborare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bostan #universitate #UTM #USM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.