Ursula von der Leyen: „În următorii 10 ani, UE va avea nevoie de 500 de miliarde de euro pentru înarmare”

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat în timpul summitului european că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de aproape 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare.

Preşedintele Comisiei Europene a susţinut în faţa liderilor europeni că, între anii 1991 şi 2021, Rusia şi China au investit în sectorul apărării cu aproximativ 400 de miliarde de euro mai mult decât Uniunea Europeană, potrivit unor surse diplomatice, transmite agenţia de presă EFE.

Ursula von der Leyen a amintit că bugetul multianual al UE până în 2027 are alocată pentru finanţarea proiectelor de securitate şi apărare 11,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.

Preşedintele Comisiei Europene nu a detaliat tema finanţării celor 500 de miliarde de euro, menţionând doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum ar fi de exemplu Germania şi Olanda.

Comisia Europeană a propus anterior o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerând-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Acesta din urmă a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, recunoscând totuşi că iniţiativa sa implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#înarmare #Ursula #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina