VIDEO Administrarea bunurilor sechestrate de ARBI. Calea până la valorificarea sau reutilizarea bunurilor infracționale

Bunurile infracționale ce au fost sechestrate, trebuie să fie administrate corect. De exemplu, mașinile trebuie păstrate în parcări special amenajate, banii – transferați în conturi trezoreriale, iar criptomonedele – plasate în portofele speciale. Cât de importantă este administrarea bunurilor infracționale, cum se realizează și care este calea până a le trece în proprietatea statului au explicat într-un interviu exclusiv Radu Nicolae, coordonator regional pentru Europa de Est a rețelei de corespondenți privind corupția, dezvoltată de către Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene, și Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate a ARBI.

„Recuperarea finală, pozitivă, este rezultatul cooperării bune între mai multe instituții ale statului, începând cu organele de urmărire penală, continuând cu procurorii și ARBI. Agenția asigură conservarea valorii bunurilor sechestrate, iar expertiza noastră este utilizată și mizăm că va fi utilizată din ce în ce mai des de către instanțele judiciare pentru a decide în domeniul confiscării. Este important de menționat că în acest proces complex, din momentul în care statul preia în administrare anumite bunuri sechestrate, suportă cheltuieli: de mentenanță, de întreținere, de evaluare, expertizare, deci este important ca mijloacele cheltuite pentru asigurarea unei administrări eficiente, pentru conservarea valorii, să fie cumva racordate la valoarea nemijlocită a bunului”, afirmă Pavel Calpajiu.

În cazul bunurilor sechestrate, practica internațională prevede vânzarea lor anticipată, iar banii se păstrează într-un cont special. Totodată, expertul internațional anticorupție Radu Nicolae susține că țara noastră are sprijin și pe intern, dar și la nivel internațional, pentru a îmbunătăți procesele, dar și legislația în acest sens.

„Administrarea bunurilor este un pas foarte important în procesul de recuperare a bunurilor infracționale, pentru că aceste bunuri sechestrate trebuie să-și păstreze valoarea în timp. Astfel, noi am sechestrat un bun astăzi, care valorează, să zicem, 10 lei, și o să constatăm peste un an, doi ani, trei ani – când se finalizează procesul final, că acel bun confiscat definitiv nu mai valorează decât 1 leu. Trebuie să avem grijă de acel bun, astfel încât la momentul în care va fi confiscat sau valorificat, valoarea să rămână una constantă sau chiar să se îmbunătățească în timp, când vorbim de obiecte de acest tip”, a spus Radu Nicolae.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interviu exclusiv #bunuri infractionale #ARBI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.