VIDEO Administrarea bunurilor sechestrate de ARBI. Calea până la valorificarea sau reutilizarea bunurilor infracționale

09 Ian. 2023, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Ian. 2023, 09:30 // Actual //  MD Bani

Bunurile infracționale ce au fost sechestrate, trebuie să fie administrate corect. De exemplu, mașinile trebuie păstrate în parcări special amenajate, banii – transferați în conturi trezoreriale, iar criptomonedele – plasate în portofele speciale. Cât de importantă este administrarea bunurilor infracționale, cum se realizează și care este calea până a le trece în proprietatea statului au explicat într-un interviu exclusiv Radu Nicolae, coordonator regional pentru Europa de Est a rețelei de corespondenți privind corupția, dezvoltată de către Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne a Comisiei Europene, și Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate a ARBI.

„Recuperarea finală, pozitivă, este rezultatul cooperării bune între mai multe instituții ale statului, începând cu organele de urmărire penală, continuând cu procurorii și ARBI. Agenția asigură conservarea valorii bunurilor sechestrate, iar expertiza noastră este utilizată și mizăm că va fi utilizată din ce în ce mai des de către instanțele judiciare pentru a decide în domeniul confiscării. Este important de menționat că în acest proces complex, din momentul în care statul preia în administrare anumite bunuri sechestrate, suportă cheltuieli: de mentenanță, de întreținere, de evaluare, expertizare, deci este important ca mijloacele cheltuite pentru asigurarea unei administrări eficiente, pentru conservarea valorii, să fie cumva racordate la valoarea nemijlocită a bunului”, afirmă Pavel Calpajiu.

În cazul bunurilor sechestrate, practica internațională prevede vânzarea lor anticipată, iar banii se păstrează într-un cont special. Totodată, expertul internațional anticorupție Radu Nicolae susține că țara noastră are sprijin și pe intern, dar și la nivel internațional, pentru a îmbunătăți procesele, dar și legislația în acest sens.

„Administrarea bunurilor este un pas foarte important în procesul de recuperare a bunurilor infracționale, pentru că aceste bunuri sechestrate trebuie să-și păstreze valoarea în timp. Astfel, noi am sechestrat un bun astăzi, care valorează, să zicem, 10 lei, și o să constatăm peste un an, doi ani, trei ani – când se finalizează procesul final, că acel bun confiscat definitiv nu mai valorează decât 1 leu. Trebuie să avem grijă de acel bun, astfel încât la momentul în care va fi confiscat sau valorificat, valoarea să rămână una constantă sau chiar să se îmbunătățească în timp, când vorbim de obiecte de acest tip”, a spus Radu Nicolae.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.