VIDEO Adrian Efros: Cu NATO avem o colaborare foarte bună, însă nu e vorba de aspecte militare

Alianța Nord-Atlantică (NATO) va oferi Ministerului de Interne expertiză în vederea creșterii capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) de a gestiona incidente chimice, biologice sau nucleare. Declarația aparține ministrului Adrian Efros și a fost făcută în timpul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV.

Oficialul s-a întâlnit recent la Bruxelles cu secretarul –adjunct al NATO, Mircea Geoană, iar securitatea regională și consolidarea instituțiilor statului au fost cap de afiș pe agenda discuțiilor.

Adrian Efros spune că Ministerul de Interne colaborează cu NATO doar pe subiecte non-militare. Oficialul exclude orice proiecte de dotare a ministerului cu arme letale din partea NATO.

„Avem o cooperare foarte bună. E vorba de o cooperare ce vizează mai puțin partea militară. Aici vorbim de creșterea capacităților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență privind gestionarea incidentelor chimice, biologice și nucleare. Avem o cooperare foarte bună în ceea ce privește capacity building, dar nicidecum nu avem niciun proiect ce ține de înarmare sau de asigurare cu mijloace letale pentru dotarea Ministerului Afacerilor Interne. Sunt proiecte de perspectivă, dar non-militare, doar ce ține de asigurarea și menținerea ordinii publice. E vorba de expertiză, schimb de experiență, suport în elaborarea diferitor acte normative, în elaborarea diferitor programe de antrenament. Este un sector destul de larg și noi dorim să valorificăm orice oportunitate oferită de partenerii de dezvoltare”, a spus ministrul Efros în timpul emisiunii Rezoomat.

La sfârșitul lunii aprilie, ministrul Adrian Efros a avut o întrevedere la Bruxelles cu secretarul-adjunct NATO, Mircea Geoană. În timpul discuțiilor, șeful MAI a reiterat interesul Republicii Moldova pentru expertiza și asistența NATO în modernizarea sectorului de securitate și apărare.

#Adrian Efros #Rezoomat #NATO #MAI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.