„VINUL MOLDOVEI” şi-a desemnat câştigătorii. 12 medalii de Aur

Concursul Naţional „VINUL MOLDOVEI”, desfăşurat în perioada 21-22 noiembrie la Chişinău, şi-a desemnat câştigătorii celor mai bune vinuri şi divinuri produse în ţară. Din cele 300 de mostre participante în concurs, 89 au fost medaliate – 8 cu Dublu Aur, 73 cu Aur şi 8 cu Argint.

Printre vinurile care au fost apreciate cu Aur de către experţii locali şi internaţionali care au jurizat concursul, se numără 10 vinuri Castel Mimi şi 2 divinuri – Cuza Vodă Premium de 12 şi respectiv 15 ani vechime.

Este vorba de 5 vinuri albe, roşii şi rosé, din seria clasică, produsă de Castel Mimi – Merlot 2020; Sfăditele 2020; Cabernet Sauvignon 2020; Rara Neagră Rosé 2023 şi Rosé de Bulboaca 2023. Cu Aur s-a învrednicit şi cel mai bun vin creat vreodată din soiul autohton de struguri Feteasca Neagră, din seria The Governor, creat în cinstea lui Constantin Mimi.

Alte două vinuri inspirate şi dedicate artei sunt 9Muses Merlot Rosé şi 9Muses Cabernet Sauvignon, vinuri premium, ridicate la rang de artă, accesibile tuturor pentru a fi descoperite.

Printre vinurile jurizate cu note maxime se numără şi două dintre noutăţile pe piaţa vinificaţiei din Moldova – vinuri îmbuteliate de Castel Mimi în sticle PET care cântăresc doar 54 de grame. Climate Smart Packaging Merlot Rosé şi Climate Smart Packaging Sauvignon Blanc au obţinut medalii de aur, demonstrând că vasul în care este păstrat nu schimbă calitatea vinului îmbuteliat.

Concursul Naţional „VINUL MOLDOVEI” este dedicat vinurilor produse din soiuri autohtone, din soiuri noi de selecţie moldovenească, vinurilor obţinute prin cupajarea acestora cu cele din soiuri europene, precum și băuturilor spirtoase de origine vitivinicolă.

Competiţia vinicolă este organizată de către „Oficiul Naţional al Viei şi Vinului” cu suportul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.