Zvonurile despre impunerea unui interdicţii pentru ţiţeiul rusesc aruncă preţul în aer. Barilul depășește 110 dolari

21 Mart. 2022, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Mart. 2022, 09:39 // Actual //  bani.md

Preţul petrolului a urcat luni cu 3 dolari, Brent-ul depăşind 110 dolari pe baril, în condiţiile în care ţările UE iau în considerare posibilitatea de a se alătura SUA în embargoul asupra petrolului rusesc, iar un atac din weekend asupra instalaţiilor petroliere saudite a provocat nelinişte.

Conform reutets, contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 3,44 dolari, sau 3,2%, la 111,37 dolari pe baril la ora 0443 GMT, după o creştere de 1,2% vinerea trecută.

Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 3,54 dolari, sau 3,4%, la 108,24 dolari, peste saltul de 1,7% înregistrat vinerea trecută.

Guvernele UE vor analiza dacă să impună un embargo petrolier asupra Rusiei.

La începutul zilei de luni, vicepremierul Ucrainei, Iryna Vershchuk, a declarat că nu există nicio şansă ca forţele ţării să se predea în oraşul port Mariupol, asediat în estul ţării.

Cu puţine semne de atenuare a conflictului, accentul a revenit pe întrebarea dacă piaţa va fi capabilă să înlocuiască barilul rusesc afectat de sancţiuni.

„Un atac Houthi asupra unui terminal energetic saudit, avertismentele privind un deficit structural de producţie din partea OPEC şi un potenţial embargo petrolier al Uniunii Europene asupra Rusiei au făcut ca preţurile petrolului să sară în Asia”, a declarat într-o notă Jeffrey Halley, analist senior al OANDA. „Chiar dacă războiul din Ucraina se termină mâine, lumea se va confrunta cu un deficit energetic structural, din cauza sancţiunilor ruseşti”.

În weekend, atacurile grupului Houthi din Yemen, aliniat cu Iranul, au provocat o scădere temporară a producţiei la o rafinărie Saudi Aramco din Yanbu, alimentând îngrijorarea pe o piaţă agitată a produselor petroliere.

Cel mai recent raport al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol şi al aliaţilor, inclusiv Rusia, a arătat că unii producători continuă să nu îşi atingă cotele de aprovizionare convenite.

OPEC+ şi-a ratat ţinta de producţie cu peste 1 milion de barili pe zi (bpd) în februarie, au declarat trei surse pentru Reuters, în cadrul pactului lor de a creşte producţia cu 400.000 bpd în fiecare lună, pe măsură ce îşi reduc drastic reducerile de producţie făcute în 2020.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.