118 milioane de lei au ajuns la farmacii pentru medicamente compensate într-o singură lună

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a transferat aproximativ 118 milioane de lei către farmaciile contractate pentru medicamentele și dispozitivele medicale compensate eliberate în luna iunie. Suma este cu peste 13 milioane de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În total, peste 170 de mii de persoane au beneficiat de medicamente și dispozitive medicale compensate, prescrise prin intermediul Sistemului informațional automatizat „eRețeta”.

Din suma totală, peste 110 milioane de lei au fost achitate pentru medicamente compensate, iar valoarea medie a medicamentelor și dispozitivelor medicale compensate per beneficiar a fost de 689 de lei.

Cea mai mare parte a banilor – aproximativ 54 de milioane de lei – a fost destinată tratamentului bolilor aparatului circulator, de care au beneficiat aproape 126 de mii de pacienți. Alte 40 de milioane de lei au fost alocate pentru tratamentul bolilor endocrine, de nutriție și metabolism, fiind utilizate de peste 76 de mii de persoane.

Cel mai costisitor tratament compensat în luna iunie a fost cel pentru epidermoliza buloasă, unde costul mediu al medicamentelor per pacient a depășit 1.221 de lei.

Totodată, peste 17 mii de persoane au beneficiat de dispozitive medicale compensate, pentru care CNAM a achitat peste 7 milioane de lei.

Rețeta electronică poate fi emisă de orice medic, inclusiv de cei din unitățile de primiri urgențe sau de medicii care acordă îngrijiri comunitare și paliative la domiciliu. Medicamentele și dispozitivele compensate pot fi ridicate din farmacii doar în baza buletinului de identitate, fără a mai fi necesară rețeta pe suport de hârtie. Beneficiarii pot valorifica rețeta într-o singură vizită sau în mai multe, în funcție de necesități.

#medicamente compensate #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi