„Au ratat momentul și acum plătesc oamenii?” Durleșteanu atacă ANRE și Energocom

Fostul ministru al Finanțelor, Mariana Durleșteanu, anunță că va susține de la distanță protestul organizat în fața Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) împotriva majorării tarifului la gazele naturale până la aproximativ 20,3 lei pentru un metru cub. Într-o postare publică, aceasta solicită explicații din partea autorităților privind achizițiile de gaze, rezervele strategice și utilizarea profitului Energocom.

Durleșteanu pune sub semnul întrebării decizia Energocom de a nu cumpăra volume importante de gaze în perioada martie–mai, când cotațiile la hub-ul TTF se situau în jurul valorii de 40 euro/MWh. Potrivit acesteia, după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu existau deja riscuri evidente ca prețurile să crească.

Totodată, fostul ministru critică modul în care ANRE a gestionat solicitarea de ajustare a tarifului, întrebând cât de credibilă este instituția dacă acceptă majorarea tarifelor la prima deviere financiară și, în același timp, exclude „la paușal” cheltuieli de circa 100 de milioane de lei.

Un alt subiect invocat este lipsa de informații privind rezervele strategice de gaze ale Republicii Moldova. Durleșteanu cere autorităților să spună ce cantități sunt disponibile și la ce preț mediu au fost achiziționate, argumentând că cetățenii trebuie să știe dacă statul este pregătit pentru sezonul rece sau dacă va ajunge din nou să suporte costurile unei planificări insuficiente.

Fostul ministru amintește și că Energocom a încheiat anul 2025 cu un profit net de aproximativ 793 de milioane de lei. Ea susține că Guvernul ar trebui să analizeze posibilitatea ca o parte din aceste resurse să fie folosite pentru compensarea facturilor la gaze, în vederea diminuării impactului majorării tarifelor asupra populației.

În final, Mariana Durleșteanu solicită elaborarea unei strategii coerente de securitate energetică, cu reguli clare privind achizițiile de gaze, constituirea rezervelor și protejarea consumatorilor. „Moldova are nevoie de soluții durabile, nu de reacții întârziate și măsuri luate de la o criză la alta. Nu cerem privilegii, ci transparență, responsabilitate și respect”, a transmis aceasta.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.