25% dintre companiile din R. Moldova văd instabilitatea geopolitică drept risc principal în 2023

Instabilitatea geopolitică, lipsa forței de muncă și inflația sunt principalii factori de risc pentru industriile care își desfășoară activitatea în Republica Moldova. Este una dintre concluziile unui sondaj de opinie realizat de Camera Americană de Comerț cu privire la percepțiile mediului de afaceri din țară. Majoritatea companiilor care au participat la cercetare au declar că autoritățile nu iau întotdeauna în considerare sugestiile și propunerile pe care le înaintează.

Sondajul de opinie, la care au participat 100 de companii, arată că 25% dintre respondenți sunt îngrijorați de instabilitatea geopolitică și consideră că aceasta reprezintă cel mai mare risc care poate afecta industriile în următorul an. Totodată, 16% au invocat lipsa forței de muncă drept o provocare pentru antreprenori, iar 13% sunt îngrijorați de creșterea inflației.

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) au declarat că predictibilitatea cadrului de investiție este rea, 15% cred contrariul, iar 36% – au o părere neutră. O pătrime dintre respondenți (25%) se arată mulțumiți de calitatea cadrului de reglementare, 2% sunt foarte mulțumiți, în timp ce 29% au o părere negativă.

Studiul mai relevă că Republica Moldova are nevoie de politici de stat inovative care ar stimula investițiile. Astfel, 19% au declarat că politicile și programele de susținere a noilor investiții sunt bune, 47% au o părere neutră, iar 33% susțin că politicile în acest domeniu sunt rele.

Vorbind despre colaborarea cu Guvernul, companiile au fost întrebate care sunt top 3 activități de suport pe care le așteaptă din partea autorităților. Pe primul loc este îmbunătățirea cadrului de reglementare, urmează dezvoltarea infrastructurii, iar apoi introducerea stimulentelor fiscale și financiare.

Totodată, 65% dintre respondenți cred că autoritățile iau uneori în considerare sugestiile lor, dar nu mereu. O pătrime (25%) au spus că foarte rar sunt auziți, 3% au declarat că nu sunt auziți niciodată, iar 7% au zis că propunerile lor sunt mereu luate în considerare.

În cadrul cercetării, respondenții au fost întrebați dacă, în viitor, compania pe care o reprezintă planifică să își extindă activitatea pe piață. Mai mult de jumătate (52%) au răspuns afirmativ, în timp ce 41% au declarat că nu sunt planificate schimbări.

Sondajul de opinie a fost realizat de Camera Americană de Comerț cu scopul de a evalua opinia companiilor față de mediul de afaceri din țară, a vedea cât este de atractiv pentru investiții și dezvoltare, dar și a identifica principalele domenii care pot fi îmbunătățite.

Companiile participante la sondaj fac parte din comunitatea Camerei Americane de Comerț din Moldova și reprezintă domenii precum vânzări, producere, imobiliare și construcții, transport, curierat și altele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#instabilitate #sondaj #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.