45% din bugetul pentru medicamente compensate merge la inimă: cât costă cel mai scump tratament

26 Feb. 2026, 09:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Feb. 2026, 09:27 // Actual //  Grîu Tatiana

102 milioane de lei au fost transferate în luna ianuarie farmaciilor contractate pentru medicamentele și dispozitivele medicale compensate, eliberate prin intermediul sistemului eRețeta. Suma este cu aproximativ patru milioane de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de Compania Națională de Asigurări în Medicină.

În total, peste 166 de mii de persoane au beneficiat, în prima lună a anului, de tratamente compensate prescrise electronic. Din suma totală alocată, circa 95 de milioane de lei au fost destinate medicamentelor compensate, iar costul mediu al tratamentului per beneficiar a constituit 609 lei.

Cei mai mulți bani au fost direcționați pentru tratamentul bolilor aparatului circulator – peste 46 de milioane de lei pentru aproximativ 114 mii de pacienți. Alte circa 32 de milioane de lei au fost alocate pentru preparatele destinate bolilor endocrine, de nutriție și metabolism, de care au beneficiat peste 64 de mii de persoane.

Cel mai costisitor tratament compensat a fost înregistrat în cazul bolilor pielii și ale țesutului celular subcutanat, unde costul mediu per pacient a depășit 1 135 de lei.

Totodată, peste 22 de mii de persoane au beneficiat de dispozitive medicale compensate, pentru care au fost alocate peste 6,6 milioane de lei.

Reprezentanții CNAM precizează că rețeta electronică poate fi prescrisă de orice medic, inclusiv din unitățile de primiri urgențe sau de cei care acordă îngrijiri comunitare și paliative la domiciliu. Medicamentele și dispozitivele compensate pot fi ridicate din farmacii doar în baza buletinului de identitate, fără a fi necesară rețeta pe suport de hârtie, iar prescripția poate fi valorificată integral sau parțial, în funcție de necesitățile pacientului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.