45% din bugetul pentru medicamente compensate merge la inimă: cât costă cel mai scump tratament

102 milioane de lei au fost transferate în luna ianuarie farmaciilor contractate pentru medicamentele și dispozitivele medicale compensate, eliberate prin intermediul sistemului eRețeta. Suma este cu aproximativ patru milioane de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de Compania Națională de Asigurări în Medicină.

În total, peste 166 de mii de persoane au beneficiat, în prima lună a anului, de tratamente compensate prescrise electronic. Din suma totală alocată, circa 95 de milioane de lei au fost destinate medicamentelor compensate, iar costul mediu al tratamentului per beneficiar a constituit 609 lei.

Cei mai mulți bani au fost direcționați pentru tratamentul bolilor aparatului circulator – peste 46 de milioane de lei pentru aproximativ 114 mii de pacienți. Alte circa 32 de milioane de lei au fost alocate pentru preparatele destinate bolilor endocrine, de nutriție și metabolism, de care au beneficiat peste 64 de mii de persoane.

Cel mai costisitor tratament compensat a fost înregistrat în cazul bolilor pielii și ale țesutului celular subcutanat, unde costul mediu per pacient a depășit 1 135 de lei.

Totodată, peste 22 de mii de persoane au beneficiat de dispozitive medicale compensate, pentru care au fost alocate peste 6,6 milioane de lei.

Reprezentanții CNAM precizează că rețeta electronică poate fi prescrisă de orice medic, inclusiv din unitățile de primiri urgențe sau de cei care acordă îngrijiri comunitare și paliative la domiciliu. Medicamentele și dispozitivele compensate pot fi ridicate din farmacii doar în baza buletinului de identitate, fără a fi necesară rețeta pe suport de hârtie, iar prescripția poate fi valorificată integral sau parțial, în funcție de necesitățile pacientului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#tratament #medicamente compensate #buget #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul online a devenit principalul motor de creștere al pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, însă marele câștigător nu este operatorul național „Poșta Moldovei”, ci companiile private și internaționale. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, comerțul electronic și-a dublat volumul în perioada 2024–2025, iar în 2025 moldovenii au comandat online bunuri din străinătate în valoare de aproximativ 14,9 miliarde de lei. Pe piața internă, valoarea cumpărăturilor online s-a ridicat la circa 3,5 miliarde de lei.

Boom-ul comerțului electronic s-a reflectat direct în piața serviciilor poștale. Numărul coletelor expediate în Republica Moldova a ajuns anul trecut la aproape 11,94 milioane, iar veniturile întregului sector s-au dublat în doar doi ani: de la 471 de milioane de lei în 2023 la 941 de milioane de lei în 2025.

Veaceslav Ioniță afirmă că această creștere spectaculoasă nu a fost generată de „Poșta Moldovei”, ci de operatorii privați, care au reușit să răspundă mult mai rapid cererii tot mai mari pentru servicii moderne de curierat și livrare.

Potrivit analizei, aproximativ două treimi din creșterea pieței în 2025 au fost asigurate de operatorul ucrainean Nova Poshta, iar pe locul doi s-a clasat compania românească Fan Courier. Împreună, cei doi operatori au generat peste 80% din expansiunea pieței serviciilor poștale din Republica Moldova.

În schimb, operatorul național continuă să piardă teren. După o majorare a veniturilor cu circa 34 de milioane de lei în 2024, „Poșta Moldovei” a înregistrat în 2025 o diminuare de aproximativ 19 milioane de lei, în pofida faptului că piața a continuat să crească accelerat.

Economistul califică situația drept „regretabilă”, considerând că operatorul de stat nu a reușit să se adapteze la schimbările rapide ale pieței și la dezvoltarea explozivă a comerțului online.

Analiza mai arată că transformările se văd și pe piața muncii. Creșterea numărului de angajați din sectorul poștal a fost generată aproape exclusiv de companiile private, în timp ce „Poșta Moldovei” a rămas practic pe loc.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dezvoltarea comerțului electronic a schimbat radical structura pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, transformând un sector aflat ani la rând în stagnare într-unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei.