Sărăcia în Moldova este foarte profundă! Două treimi din populația țării trăiește în condiții de sărăcie cruntă

Conform celor mai recente date, în anul 2023, Moldova a înregistrat cele mai înalte valori ale ratelor sărăciei absolute și extreme din ultimii 10 ani. Rata sărăciei absolute a ajuns la 31,6%, iar rata sărăciei extreme la 13,8%. Aceste valori reflectă o realitate îngrijorătoare, în special în contextul diferențelor semnificative între zonele urbane și cele rurale.

Datele analizează aceste indicatori pe mediu de reședință, relevând discrepanțe majore între populația rurală și cea urbană. Rata sărăciei extreme în zonele rurale a fost de 19,2% în 2023, de trei ori mai mare decât în zonele urbane, iar rata sărăciei absolute în zonele rurale a depășit cu 24,3% pe cea din mediul urban. Aceste diferențe sunt generate de infrastructura mai bine dezvoltată în orașe, care oferă mai multe oportunități economice, și de fenomenul de îmbătrânire accelerată a populației din zonele rurale, conform raportului „MOLDOVA INEGALĂ”.

Printre cei mai vulnerabili la sărăcie se numără agricultorii și pensionarii. Analizând gospodăriile sărace în funcție de sursa principală de venit, cele mai sărace sunt cele conduse de agricultori, indiferent dacă aceștia sunt salariați sau desfășoară activități independente, și cele în care venitul provine din pensii. Aceste grupuri au înregistrat rate mult mai mari ale sărăciei comparativ cu media națională de 31,6%, iar tendința a fost înrăutățită de multiplele crize economice care au afectat Republica Moldova în ultimii ani.

Un aspect semnificativ este că o treime din populația săracă a Moldovei depinde de prestațiile sociale pentru supraviețuire. În mediul rural, 34,1% din venitul femeilor provine din aceste prestații. De asemenea, clasa celor săraci și a celor predispuși la sărăcie reprezintă majoritatea populației, aproximativ o pătrime din aceasta având venituri insuficiente pentru a acoperi necesitățile de bază. Împreună cu cei care au venituri doar suficiente pentru strictul necesar, aceștia constituie 65% din întreaga țară.

Un alt fenomen îngrijorător este creșterea accentuată a ratei sărăciei extreme în rândul persoanelor cu dizabilități. În 2023, rata sărăciei extreme a persoanelor cu dizabilități s-a dublat comparativ cu 2017, în timp ce în rândul celor fără dizabilități creșterea a fost mult mai mică, de doar 4 puncte procentuale. Aceasta se datorează și ratei de activitate extrem de scăzute în rândul persoanelor cu dizabilități, care în 2023 a ajuns la 17%, iar în perioada 2020-2022 a fost de 14,6%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prestatii #saracie #Agricultură #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.