Rusia reduce fluxul de gaze prin Ucraina către Europa în ultima zi a acordului care expiră

Compania rusă Gazprom a anunțat că va reduce volumul de gaze trimis Europei prin Ucraina marți, în ultima zi înainte de expirarea unui acord care a menținut livrările de gaze pe parcursul aproape trei ani de război. Se preconizează că livrările vor înceta complet pe 1 ianuarie, odată cu expirarea acordului de tranzit pe cinci ani dintre Rusia și Ucraina, ceea ce va marca pierderea aproape completă a controlului Moscovei asupra pieței europene de gaze, potrivit Reuters.

Cumpărătorii rămași ai gazului rusesc, cum ar fi Slovacia, Republica Cehă și Austria, și-au asigurat surse alternative, iar analiștii prevăd un impact minim asupra pieței din oprirea fluxului de gaze rusești. Totuși, acest eveniment are o semnificație geopolitică mult mai mare.

Moscova a pierdut ponderea sa dominantă în furnizarea de gaze către țările Uniunii Europene, în fața rivalilor precum Statele Unite, Qatar și Norvegia, de la invadarea Ucrainei din 2022, care a determinat UE să reducă dependența de gazele rusești. După ce a fost cel mai mare exportator de gaze din lume, Gazprom, companie controlată de stat, a înregistrat pierderi de 7 miliarde de dolari în 2023, prima pierdere anuală din 1999.

Pentru Europa, pierderea gazului rusesc ieftin a contribuit la o încetinire economică majoră, la o creștere a inflației și la o agravare a crizei costului vieții. Deși Europa a găsit rapid surse alternative de energie, pierderea gazului rusesc a agravat îngrijorările pe termen lung privind scăderea competitivității sale globale, în special în ceea ce privește viitorul industrial al Germaniei. Rusia și Uniunea Sovietică au petrecut o jumătate de secol construind o cotă majoră pe piața europeană de gaze, care la apogeu a ajuns la 35%, dar războiul din Ucraina a distrus aproape complet acest business pentru Gazprom.

Majoritatea rutelor de gaze rusești către Europa sunt închise, inclusiv Yamal-Europe prin Belarus și Nord Stream sub Baltica, care a fost distrus în 2022. Țevile din perioada sovietică prin Ucraina aduc gaz din Siberia prin orașul Sudja – acum sub controlul soldaților ucraineni – în regiunea Kursk din Rusia. Acesta trece apoi prin Ucraina către Slovacia, unde se ramifică spre Republica Cehă și Austria. Ucraina renunță la aproximativ 800 de milioane de dolari pe an în taxe din partea Rusiei, în timp ce Gazprom va pierde aproape 5 miliarde de dolari în vânzări de gaze către Europa prin Ucraina.

Sfârșitul acordului de tranzit nu se așteaptă să provoace o nouă creștere a prețurilor gazelor în UE, așa cum s-a întâmplat în 2022, având în vedere că volumele rămase sunt relativ mici. Rusia a livrat aproximativ 15 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze prin Ucraina în 2023, doar 8% din fluxurile maxime de gaze rusești către Europa prin diferite rute în 2018-2019.

Gazprom a spus că va trimite marți 37,2 milioane de metri cubi, comparativ cu 42,4 milioane de metri cubi luni. Oprirea furnizărilor prin Ucraina va fi o lovitură majoră pentru Moldova, o țară care a făcut parte din Uniunea Sovietică.

Ungaria va continua să primească gaze rusești din sud, prin conducta TurkStream pe fundul Mării Negre, deși era interesată să păstreze și ruta ucraineană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #export #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială