Rusia reduce fluxul de gaze prin Ucraina către Europa în ultima zi a acordului care expiră

Compania rusă Gazprom a anunțat că va reduce volumul de gaze trimis Europei prin Ucraina marți, în ultima zi înainte de expirarea unui acord care a menținut livrările de gaze pe parcursul aproape trei ani de război. Se preconizează că livrările vor înceta complet pe 1 ianuarie, odată cu expirarea acordului de tranzit pe cinci ani dintre Rusia și Ucraina, ceea ce va marca pierderea aproape completă a controlului Moscovei asupra pieței europene de gaze, potrivit Reuters.

Cumpărătorii rămași ai gazului rusesc, cum ar fi Slovacia, Republica Cehă și Austria, și-au asigurat surse alternative, iar analiștii prevăd un impact minim asupra pieței din oprirea fluxului de gaze rusești. Totuși, acest eveniment are o semnificație geopolitică mult mai mare.

Moscova a pierdut ponderea sa dominantă în furnizarea de gaze către țările Uniunii Europene, în fața rivalilor precum Statele Unite, Qatar și Norvegia, de la invadarea Ucrainei din 2022, care a determinat UE să reducă dependența de gazele rusești. După ce a fost cel mai mare exportator de gaze din lume, Gazprom, companie controlată de stat, a înregistrat pierderi de 7 miliarde de dolari în 2023, prima pierdere anuală din 1999.

Pentru Europa, pierderea gazului rusesc ieftin a contribuit la o încetinire economică majoră, la o creștere a inflației și la o agravare a crizei costului vieții. Deși Europa a găsit rapid surse alternative de energie, pierderea gazului rusesc a agravat îngrijorările pe termen lung privind scăderea competitivității sale globale, în special în ceea ce privește viitorul industrial al Germaniei. Rusia și Uniunea Sovietică au petrecut o jumătate de secol construind o cotă majoră pe piața europeană de gaze, care la apogeu a ajuns la 35%, dar războiul din Ucraina a distrus aproape complet acest business pentru Gazprom.

Majoritatea rutelor de gaze rusești către Europa sunt închise, inclusiv Yamal-Europe prin Belarus și Nord Stream sub Baltica, care a fost distrus în 2022. Țevile din perioada sovietică prin Ucraina aduc gaz din Siberia prin orașul Sudja – acum sub controlul soldaților ucraineni – în regiunea Kursk din Rusia. Acesta trece apoi prin Ucraina către Slovacia, unde se ramifică spre Republica Cehă și Austria. Ucraina renunță la aproximativ 800 de milioane de dolari pe an în taxe din partea Rusiei, în timp ce Gazprom va pierde aproape 5 miliarde de dolari în vânzări de gaze către Europa prin Ucraina.

Sfârșitul acordului de tranzit nu se așteaptă să provoace o nouă creștere a prețurilor gazelor în UE, așa cum s-a întâmplat în 2022, având în vedere că volumele rămase sunt relativ mici. Rusia a livrat aproximativ 15 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze prin Ucraina în 2023, doar 8% din fluxurile maxime de gaze rusești către Europa prin diferite rute în 2018-2019.

Gazprom a spus că va trimite marți 37,2 milioane de metri cubi, comparativ cu 42,4 milioane de metri cubi luni. Oprirea furnizărilor prin Ucraina va fi o lovitură majoră pentru Moldova, o țară care a făcut parte din Uniunea Sovietică.

Ungaria va continua să primească gaze rusești din sud, prin conducta TurkStream pe fundul Mării Negre, deși era interesată să păstreze și ruta ucraineană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #export #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament