Visul european vine cu bon fiscal! Gospodarenco avertizează asupra taxelor și costurilor aderării

Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană începe să se simtă direct în buzunarele cetățenilor și în bugetele companiilor. Economistul Marin Gospodarenco avertizează că deschiderea clusterelor de negociere „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă” aduce nu doar oportunități economice, ci și costuri pentru firme, bănci și consumatori, într-o perioadă marcată de inflație ridicată și creștere economică modestă.

În analiza sa, economistul susține că procesul de aderare intră într-o etapă în care reformele europene vor avea efecte financiare concrete.

„Negocierile cu UE au ajuns la buzunarul nostru: taxe, bănci, afaceri”, afirmă Gospodarenco, care spune că armonizarea legislației cu normele europene presupune investiții, modificări fiscale și adaptarea mediului de afaceri la standarde mai exigente.

Potrivit economistului, efectele integrării nu vor fi resimțite uniform de companii. Exportatorii care au investit deja în modernizare și certificare ar putea beneficia de reducerea birocrației, a timpului și a cheltuielilor necesare accesului pe piața europeană. În schimb, întreprinderile mici, orientate în special spre piața internă, vor trebui să suporte costuri imediate pentru echipamente noi, proceduri și respectarea standardelor europene.

O altă provocare identificată de Gospodarenco este majorarea accizelor, care intervine într-un context economic dificil. Economistul amintește că inflația anuală a ajuns la 8,6%, în timp ce economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de numai 0,6% în primul semestru al anului 2026.

Aceste evoluții ar putea amplifica presiunile asupra consumatorilor și companiilor, în special în sectoarele în care majorările fiscale sunt transferate în prețurile finale.

Sectorul bancar reprezintă un alt domeniu în care integrarea europeană produce deja efecte. Potrivit cifrelor prezentate de Gospodarenco, aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA a permis economisirea a 16,4 milioane de euro la comisioanele de transfer în primul an.

Totuși, economistul avertizează că avantajele financiare vor fi însoțite de noi obligații pentru instituțiile bancare. Printre acestea se numără majorarea plafonului de garantare a depozitelor până la 100.000 de euro și introducerea unor cerințe suplimentare privind capacitatea băncilor de a absorbi eventualele pierderi.

Aceste măsuri urmăresc consolidarea stabilității financiare și protejarea deponenților, însă presupun și costuri de conformare pentru instituțiile de credit.

Gospodarenco atrage atenția că principalul risc al procesului de integrare este adâncirea decalajelor dintre întreprinderile care dispun de resurse pentru a se adapta și cele care nu își permit investițiile necesare.

„Fără finanțare și asistență tehnică pentru tranziție, distanța dintre cei care câștigă și cei care pierd din integrare se va adânci”, avertizează economistul.

Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis oficial, la 13 octombrie 2026, negocierile pentru clusterele „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Cele două grupuri cuprind 17 capitole privind inclusiv fiscalitatea, serviciile financiare, concurența, politica industrială și piața muncii. În total, Republica Moldova are deschise 24 dintre cele 33 de capitole de negociere.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opera cinematografică a lui Emil Loteanu este o mândrie națională, care merită redescoperită pentru a înțelege mai bine fenomenul artistic pe care l-a reprezentat cineastul. Este opinia invitaților emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, ediție dedicată împlinirii a 90 de ani de la nașterea regizorului și scenaristului.

În cadrul emisiunii au fost evocate momente importante din viața și activitatea lui Emil Loteanu: realizarea unor capodopere cinematografice, descoperirea și afirmarea unei generații de actori, dar și implicarea sa în mișcarea de renaștere națională.

Criticul de artă Larisa Turea l-a cunoscut pe Emil Loteanu în perioada în care cineastul a revenit la Chișinău, în anii ’90. Potrivit ei, prin talentul, experiența și ideile sale, Loteanu a reușit să dinamizeze viața culturală a capitalei.

„Îmi amintesc că de la el am auzit prima dată despre filmele lui Emir Kusturica. Tot în acea perioadă a lansat câteva idei, era într-adevăr un generator de idei, a lansat revista „Lanterna Magică”, pe care dorim să o continuăm, a lansat studioul de creație „Phoenix” pentru tinerii cineaști, dar și emisiunea televizată, „Se caută o stea” unde copiii din satele Moldovei aveau șansa de a deveni vedete”, a menționat Larisa Turea.

Emil Loteanu a avut și o contribuție importantă la formarea noilor generații de actori. La Chișinău, acesta a condus un curs de actorie pentru teatru și film, prin care au trecut și artiști care aveau să devină cunoscuți inclusiv datorită rolurilor din filmele sale.

„Emil Loteanu a reușit să aibă un simț cinematografic deosebit pentru a descoperi mari actori. Lua un om simplu, fără studii actoricești, și făcea din el vedetă. Nu mai vorbesc de regizorii tineri pe care îi molipsea cu cinematografie. El a fost și un foarte bun profesor deoarece, pe lângă faptul de a descoperi, el a știut să le transmită și pasiunea pentru film”, a spus Virgiliu Mărgineanu, producător de film și director general al OWH Studio.

Cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la nașterea cineastului, Grupul Realitatea și partenerii săi organizează mai multe evenimente dedicate vieții și creației lui Emil Loteanu.

Regizor și scenarist a peste 20 de filme, Emil Loteanu a devenit unul dintre cineaștii cu cea mai mare rezonanță internațională proveniți din spațiul nostru cultural. Pelicule precum „O dramă la vânătoare”, „Lăutarii” și „Șatra” au fost vizionate de zeci de milioane de spectatori și au obținut numeroase premii la festivaluri internaționale de film.