Finanțările din granturi în declin! Bugetul de stat în 2024, afectat de o scădere de 40%

Veniturile totale ale bugetului de stat al Republicii Moldova pentru perioada ianuarie-noiembrie 2024 au constituit 60,17 miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Dintre acestea, veniturile generale și colectate au însumat 59 453,3 milioane de lei, iar veniturile din proiecte finanțate din surse externe au atins 718,9 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat s-a încheiat cu un deficit de 9,7 miliarde de lei, în scădere cu aproape 25% față de aceeași perioadă a anului trecut. Sursele de finanțare a deficitului au fost reprezentate de surse interne în valoare de 8,28 miliarde de lei, surse externe în sumă de 3,5 miliarde de lei și modificarea soldului mijloacelor bănești, care a fost de -2 161,7 milioane de lei.

La sfârșitul lunii noiembrie 2024, soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetului de stat au fost de 5,5 milirde de lei, dintre care 959,9 milioane de lei erau destinate proiectelor finanțate din surse externe. În același timp, granturile primite au înregistrat o scădere semnificativă, diminuându-se cu 40% și totalizând doar 2,1 miliarde de lei.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au crescut cu 11,8%, ajungând la 30,3 miliarde de lei, iar accizele au înregistrat o creștere de 15,2%, atingând 10,3 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Joe Biden intenționează să adopte noi măsuri restrictive împotriva Rusiei, vizând în special veniturile acesteia din exporturile de petrol. Potrivit agenției Reuters, care citează surse familiare cu situația, sancțiunile vor viza suplimentar tancurile petroliere care transportă țiței rusesc vândut la un preț mai mare decât plafonul de 60 de dolari pe baril stabilit de Occident.

„Acesta va fi un pachet amplu”, a declarat una dintre sursele agenției. O altă sursă a precizat că măsurile vor include și sancțiuni împotriva persoanelor implicate în vânzarea petrolului rusesc peste acest plafon. Administrația Biden dorește să implementeze pachetul înainte de predarea mandatului către Donald Trump, programată pentru 20 ianuarie, având în vedere incertitudinea legată de politica viitorului președinte privind sancțiunile împotriva Rusiei.

Plafonul de preț pentru petrolul rusesc a fost introdus la sfârșitul anului 2022 de către țările G7, Uniunea Europeană și Australia, interzicând companiilor occidentale să transporte, asigure sau finanțeze livrările de petrol rusesc vândut peste limita de 60 de dolari pe baril.

Pentru a eluda aceste restricții, Rusia folosește o flotă „de umbră”, formată din tancuri petroliere înregistrate sub pavilion străin. Deși sancțiunile americane au vizat deja zeci de astfel de nave, se estimează că flota de umbră a Rusiei numără sute de tancuri petroliere.

În decembrie 2024, Marea Britanie a introdus sancțiuni împotriva a 20 de nave care transportau petrol rusesc, acuzându-le de încălcarea restricțiilor. Uniunea Europeană a sancționat până acum 79 de nave similare.

Experții în transport maritim avertizează că aceste tancuri petroliere reprezintă un risc major pentru ecosistem, fiind susceptibile la scurgeri de petrol. Multe dintre ele sunt operate de companii necunoscute, fără informații clare despre asigurări sau despăgubiri în caz de incidente. Până acum, au fost raportate zeci de cazuri de scurgeri masive de petrol de pe aceste nave în diverse regiuni, inclusiv în Marea Adriatică, Marea Mediterană, Canalul Mânecii, lângă coasta Chinei, în apropierea Statelor Unite, în America de Sud și la sud de Africa.

Specialiștii subliniază că navele utilizate de flota de umbră a Rusiei sunt vechi, cu o medie de 18 ani, depășind standardul de 15 ani aplicat de companiile occidentale. Acestea traversează frecvent apele europene, inclusiv în Marea Baltică și Marea Mediterană, și au fost implicate deja în mai multe defecțiuni, atrăgând atenția asupra riscurilor economice și ecologice semnificative.