Rusia, în pragul unui colaps financiar! Cheltuielile pentru război și industria de apărare depășesc dublu bugetul țării

Rusia a cheltuit pentru război și industria de apărare de două ori mai mult decât s-a reflectat oficial în bugetul de stat, ceea ce ar putea duce la o criză bancară și financiară gravă, avertizează Craig Kennedy, un analist financiar american, potrivit unei analize a lui Craig Kennedy.

Într-o analiză detaliată, Kennedy evidențiază creșterea masivă a datoriei corporative din Rusia și modul în care aceasta maschează adevăratele costuri ale războiului:

Între mijlocul anului 2022 și sfârșitul anului 2024, datoria corporativă din Rusia a crescut exploziv, ajungând la 415 miliarde de dolari.
Aproximativ 50-60% din această sumă (210-250 miliarde de dolari) a fost direcționată către entități implicate în război.
Acest volum depășește cheltuielile oficiale de apărare ale bugetului de stat al Rusiei pentru aceeași perioadă.
Practic, băncile de stat rusești, la ordinul regimului lui Vladimir Putin, pompează sume uriașe de bani în companii care, în multe cazuri, nu vor putea returna creditele.
Aceasta reprezintă, de facto, o emisie monetară ascunsă, adică tipărirea de bani fără acoperire.

Costurile ascunse ale războiului

Potrivit lui Kennedy, scopul acestor manevre financiare este de a ascunde dimensiunea reală a cheltuielilor militare ale statului rus, făcând să pară că acestea sunt la un nivel sigur pentru sistemul financiar.

Oficial, cheltuielile de apărare reprezintă 6,2% din PIB-ul Rusiei. Totuși, dacă se iau în considerare și cele 210-250 miliarde de dolari menționate, ponderea reală crește la 12-13% din PIB, un nivel extrem de ridicat.

Bănci fără resurse și stat fără soluții

Kennedy avertizează că băncile de stat rusești nu au resursele necesare pentru a acoperi astfel de sume, iar statul însuși nu dispune de fondurile necesare. Suma implicată este echivalentă cu toate veniturile bugetului Rusiei din petrol și gaze pentru aceeași perioadă de 2,5 ani.

Practic, guvernul rus ordonă băncilor de stat să acorde credite neacoperite către structuri care nu le pot rambursa, ceea ce duce la:

Accelerarea inflației;
Eșecul politicii Băncii Centrale a Rusiei de a controla prețurile prin creșterea ratei de bază.

Continuarea acestei practici ar putea provoca prăbușirea sistemului bancar din cauza datoriilor neperformante și ar putea destabiliza sistemul financiar al țării. În final, statul va fi forțat să preia aceste datorii, ceea ce ar putea duce la un colaps economic total.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.