Oligarhul anilor '90 și proprietarul al NTV-ului închis în Moldova, declară că a falimentat și trăiește cu 20.000 USD

Vladimir Gusinski, unul dintre cei mai influenți oligarhi din perioada lui Boris Elțîn, cunoscut pentru deținerea canalului NTV, (avea subsidiară și în Republica Modlova n.a) dar care a fost închsiă în anului 2022 și a postului „Ecoul Moscovei”, a declarat că a ajuns în faliment, fără afaceri și cu datorii de aproape 7,5 milioane de dolari. Conform unui document financiar publicat de „Agentstvo” și analizat de către jurnaliști, Gusinski a fost ajutat financiar de mai mulți oameni de afaceri și politicieni, printre care Nikolai Senkevic, Leonid Nevzlin, Anatolii Ciubais și Maxim Katz.

Afirmațiile au fost făcute într-o declarație depusă la începutul anului 2025, ca parte a procesului de divorț dintre Gusințki și soția sa, Elena Konstantin, care a confirmat autenticitatea documentului.

Potrivit acestuia, datoriile fostului oligarh către zece creditori depășesc 7,3 milioane de dolari, în timp ce activele sale sunt estimate la puțin peste 5,9 milioane de dolari. Gusințki deține două case în Connecticut, un Mercedes S550, un cont bancar în Israel la Mizrahi-Tefahot, precum și bijuterii de valoare.

Cheltuielile săptămânale ale acestuia, conform documentului, se ridică la 4.990 de dolari. În detaliu, 2.308 dolari sunt cheltuiți pentru închirierea locuinței din Israel, 750 de dolari pentru alimente, 462 de dolari pentru îmbunătățirea locuinței, 456 de dolari pentru întreținerea automobilului, 403 dolari pentru medicamente, 323 de dolari pentru gaz, 192 de dolari pentru întreținerea copiilor și 96 de dolari pentru îmbrăcăminte. Două dintre companiile pe care le deținea, News Ru Israel LTD și New Media Holding LLC, trec acum prin procedura de faliment.

Gusinski a dezvăluit și lista creditorilor săi: fostul director general al „Gazprom Media” Nikolai Senkevic, cu o datorie de 1,35 milioane de dolari, Anatolii Ciubais, fostul șef al „Rostec”, cu o datorie de 500.000 de dolari, omul de afaceri Max Barsky, cu 480.000 de dolari, și fostul acționar al „Probusinessbank” Alexander Zheleznyak, cu 400.000 de dolari. De asemenea, datoriile includ 100.000 de dolari către blogerul Maxim Katz și 60.000 de dolari către Cvi Heifetz, probabil fost ambasador al Israelului în Rusia.

În ciuda acestor dezvăluiri, Gusinski a refuzat să comenteze despre documentul financiar și situația sa financiară.

În trecut, el a fost implicat în litigii cu Vladimir Evtușenkov, alt oligarh, legate de datorii de 10 milioane de dolari, și a fost dat în judecată și de alte persoane și companii, inclusiv o instanță din Florida care a cerut 400.000 de dolari pentru costuri de întreținere a unei ambarcațiuni de lux.

Gusințki a fost, în anii ’90, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Rusia, creând „Most-Bank” și deținând mari media, inclusiv NTV și „Echo Moskvî”. Forbes estima averea sa la 400 de milioane de dolari în 2010.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarh #faliment #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Membrul Consiliului de administrație al maib, Vasile Tofan, a declarat în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4 că Republica Moldova a ratat șansa de a deschide un domeniu nou de export prin vânzarea cetățeniei contra cost, model aplicat de alte state.

Potrivit lui Tofan, compania internațională Henley & Partners ar fi fost dispusă să promoveze inițiativa, care prevedea vânzarea cetățeniei moldovenești cu 200.000 de euro per persoană, în limita a 2.000 de cazuri pe an. „Cu o simplă semnătură, am fi putut crea un sector de export care să aducă 400 de milioane de dolari anual. Spre comparație, exporturile de vin – construite în 3.000 de ani – aduc doar 200 de milioane de dolari”, a spus el.

Oficialul a anticipat că ar fi existat discuții legate de securitatea statului și faptul că ideea provenea de la Partidul Democrat, dar consideră că, pentru Moldova, ar fi fost o chestiune „existențială” pentru a construi o economie funcțională.

„Acum statul trăiește din dividendele de vârstă ale generației anilor ’80, care încă este productivă. În curând vor veni generațiile mai mici ale anilor ’90 și 2000, care vor trebui să plătească pensiile celor din ’80. Avem maximum 10 ani pentru a construi o economie concurențială care să poată susține sistemul de pensii”, a avertizat Tofan.

El a subliniat că, în prezent, fondul de pensii are deja un deficit de 30%, în condițiile în care raportul pensionari–angajați este încă favorabil, și a ridicat întrebarea: „Ce va fi peste 10 ani?”.