Criza cărbunelui la Cuciurgan! A început numărătoarea inversă până la epuizarea rezervelor

Liderul separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski, a declarat că centrala electrică de la Cuciurgan (MGRES) va epuiza rezervele de cărbune până pe 17 februarie. Totuși, imagini din satelit obținute de Europa Liberă sugerează că acest termen ar putea fi mult mai apropiat, indicând un consum accelerat al stocurilor.

Potrivit imaginilor furnizate de compania americană Maxar Technologies șu publicate de Europaliberă, aproape jumătate din stocul de cărbune depozitat în aer liber lângă centrala MGRES a dispărut până pe 16 ianuarie. Analiza unor fotografii din satelit, realizate în datele de 1, 5, 11, 14 și 16 ianuarie, arată o reducere semnificativă a cantității de cărbune, în special după ce centrala a trecut de la utilizarea gazului natural la cărbune pe 1 ianuarie.

Trecerea pe cărbune a fost impusă de întreruperea livrărilor de gaze naturale rusești către regiunea transnistreană, în urma expirării unui acord de tranzit prin Ucraina. Imaginile comparate, inclusiv una datată din 8 octombrie 2024 – când MGRES funcționa pe gaz și stocurile de cărbune rămăseseră intacte – demonstrează că ritmul actual de consum al cărbunelui este mult mai mare decât cel anticipat.

Estimările autorităților de la Chișinău, care prognozau că MGRES va rămâne fără cărbune până la sfârșitul lunii ianuarie, par să fie susținute de aceste dovezi. „La ritmul actual de consum, cărbunele este cel mai probabil deja aproape epuizat”, indică analiza Europa Liberă, publicată pe 26 ianuarie.

Această situație accentuează criza energetică cu care se confruntă malul stâng al Nistrului, având implicații semnificative pentru securitatea energetică a regiunii. Rămâne neclar cum va reuși MGRES să mențină furnizarea de energie electrică în contextul lipsei acute de combustibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cuciurgam carbine #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.