„Flota din umbră” se scufundă: Sancțiunile blochează exporturile de petrol ale Rusiei

Rusia se confruntă cu o criză gravă în transportul petrolului, în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite și alte state occidentale. Pe 10 ianuarie, Departamentul Trezoreriei SUA a inclus 161 de tancuri petroliere rusești pe lista neagră, o măsură ce afectează atât transportul țițeiului, cât și al produselor petroliere.

Potrivit Bloomberg, sancțiunile au un efect devastator asupra capacității Rusiei de a exporta petrol. În 2024, 57% din țițeiul exportat de Moscova a fost transportat pe nave care acum sunt sancționate. Numărul total al tancurilor petroliere afectate de sancțiuni, fie ele impuse de SUA, UE sau Regatul Unit, a ajuns la 265, ceea ce reprezintă o parte semnificativă a flotei utilizate pentru transporturi maritime de petrol, potrivit Bloomberg.

Costurile de transport pentru țițeiul rusesc au crescut vertiginos. Conform Argus Media, tarifele de transport au crescut cu aproape 50% din momentul impunerii sancțiunilor. De exemplu, transportul unui baril de petrol din Marea Baltică până în India a ajuns la 13 dolari, comparativ cu 10 dolari înainte de sancțiuni.

Multe dintre tancurile petroliere sancționate întâmpină dificultăți în a-și îndeplini funcțiile. Unele nave sunt blocate în porturi rusești sau chineze, în timp ce altele sunt folosite pentru stocare temporară, fără a putea efectua transporturi regulate.

Rusia depinde acum de așa-numita „flotă din umbră”, formată din nave cumpărate pentru a eluda sancțiunile. Totuși, aceste soluții devin din ce în ce mai costisitoare și riscante, având în vedere că sancțiunile continuă să se extindă. În plus, achiziția de noi nave sau utilizarea celor existente devine tot mai complicată, pe măsură ce riscurile de sancționare cresc.

Pe măsură ce sancțiunile reduc capacitatea Rusiei de a transporta petrol, Moscova se confruntă cu provocări majore. Costurile de transport cresc, iar opțiunile alternative devin din ce în ce mai limitate. Dacă situația continuă, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea suferi o scădere semnificativă, cu implicații economice grave.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#snactiuni #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.