Economie în agonie! Transnistria riscă să rămână fără pensii și salarii din cauza crizei gazelor

Impactul crizei gazelor asupra economiei și bugetului regiunii transnistrene, subliniază dependența critică a acesteia de gazul rusesc. Economia regiunii are o valoare totală de 25 de miliarde de lei moldovenești, cu industria reprezentând 65%, agricultura 15% și sectorul serviciilor 20%, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Industria este dominată de două sectoare majore: producerea energiei electrice (35%) și producția de metale (30%). Dependența acestor sectoare de gazul rusesc gratuit și de piețele externe (Republica Moldova și România) este aproape totală. Situația devine critică în contextul în care exporturile către aceste piețe sunt limitate, iar fluxul de gaze este incert.

Bugetul regiunii transnistrene pentru 2025 a fost estimat la echivalentul a 3 miliarde de lei venituri, în timp ce cheltuielile planificate ating echivalentul a 6,5 miliarde de lei. Acest deficit de peste 55% este unic în lume, subliniază Ioniță. În termeni practici, regiunea înregistrează un deficit lunar de aproximativ 300 de milioane de lei (circa 17 milioane de euro).

Cheltuielile enclavei sunt direcționate în proporție de 70% către plăți sociale (salarii și pensii). Acestea sunt deja de două ori mai mici decât în partea dreaptă a Nistrului, iar reducerea lor suplimentară este imposibilă. Aproximativ 70% din veniturile regiunii depind direct sau indirect de gazul rusesc, iar fără acest sprijin, regiunea riscă incapacitatea de plată totală.

Pe lângă deficitul bugetar, regiunea nu are rezerve financiare sau acces la credite, ceea ce o pune într-o situație extrem de vulnerabilă. În lipsa unui sprijin extern, sub formă de granturi sau alte ajutoare financiare, plata pensiilor și salariilor devine imposibilă începând cu luna februarie.

„Situația este fără precedent: bugetul lor depinde în proporție de 70% de gazul rusesc. Fără acesta, nu au cum să-și susțină nici măcar cheltuielile esențiale”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#regiune #transnistria #gaz #deficit #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un viitor incert pentru centrul financiar asiatic
Anul 2047 se anunță a fi un moment de cotitură pentru Hong Kong, una dintre cele mai fascinante metropole ale lumii. Peste 22 de ani, constituția regiunii speciale își va încheia valabilitatea, iar viitorul său politic și economic rămâne incert.

Cu un sector financiar extrem de dezvoltat, infrastructură modernă și o populație diversificată, Hong Kong este astăzi un magnet pentru investitori și un hub esențial în economia globală. Totuși, odată cu expirarea principiului „o țară, două sisteme”, autonomia orașului ar putea fi semnificativ afectată, ceea ce ridică întrebări despre viitorul său.

Hong Kong a fost preluat de Marea Britanie în 1842, în urma Primului Război Anglo-Chinez, iar ulterior și alte teritorii adiacente au intrat sub administrația britanică. În 1898, Londra și Beijingul au semnat un acord prin care „Noile Teritorii” erau închiriate Marii Britanii pentru 99 de ani.

În anii ’80, Marea Britanie și China au început negocieri pentru viitorul Hong Kong-ului, ceea ce a condus la Declarația Comună Sino-Britanică din 1984, document care a stabilit principiul „o țară, două sisteme”. Astfel, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost retrocedat Chinei, dar a păstrat un grad ridicat de autonomie timp de 50 de ani, până în 2047.

Constituția Hong Kong-ului, cunoscută drept Legea Fundamentală, garantează libertăți esențiale, cum ar fi independența justiției, libertatea presei și un sistem economic distinct de cel al Chinei continentale. Însă, în ultimii ani, autoritățile de la Beijing au consolidat treptat controlul asupra regiunii, diminuând progresiv aceste libertăți.

În 2019, o propunere legislativă privind extrădarea către China a declanșat proteste masive. Mii de oameni au ieșit în stradă, iar unele manifestații au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine. Protestatarii au acuzat Beijingul că încearcă să submineze autonomia Hong Kong-ului și să elimine treptat principiul „o țară, două sisteme”.

Ulterior, China a adoptat Legea Securității Naționale, care a permis autorităților să reprime orice formă de opoziție, diminuând și mai mult libertățile orașului.

După 2047, Beijingul nu va mai fi obligat să respecte statutul special al Hong Kong-ului. Acest lucru ridică mai multe întrebări:

Un scenariu posibil este acela în care autonomia Hong Kong-ului va fi complet dizolvată, iar orașul va funcționa sub aceleași reguli ca orice altă metropolă chineză.
Va fi menținut principiul „o țară, două sisteme”?

Unele voci din conducerea chineză au sugerat că acest model ar putea continua, dar cu anumite „ajustări”.

Dacă libertățile economice și politice vor fi restrânse, există riscul ca multe companii internaționale și locuitori ai orașului să părăsească Hong Kong-ul în favoarea altor centre financiare, cum ar fi Singapore sau Tokyo.

O metropolă la răscruceHong Kong-ul a fost, timp de decenii, un simbol al inovației și libertății economice. Cu toate acestea, viitorul său este acum învăluit în incertitudine. Rămâne de văzut dacă autoritățile chineze vor alege să respecte modelul care a făcut din Hong Kong o metropolă de succes sau dacă vor impune un control total, transformându-l într-un oraș precum celelalte din China continentală.

Până în 2047, Hong Kong-ul rămâne un teren de negociere între trecut și viitor, între libertate și autoritate, între tradiție și schimbare.

#retrocedare #hong kong #china