Philips retrage de pe piață milioane de ventilatoare. Au o defecțiune

Producătorul olandez de echipamente medicale Philips a anunţat luni că va retrage de pe piaţă între trei şi patru milioane de ventilatoare şi dispozitive respiratorii de tip CPAP, vândute la nivel mondial, din cauza unei componente din spumă care ar putea să se degradeze şi să fie inhalată.

Compania a precizat că deşi această retragere va afecta rezultatele diviziei care se ocupă cu dispozitive respiratorii, acestea vor fi compensate de rezultatele solide înregistrate de alte divizii. În aceste condiţii, Philips şi-a menţinut estimările anterioare conform cărora vânzările sale vor înregistra o creştere cu o singură cifră în acest an, scrie Agerpres.

Recomandarea companiei este ca utilizatorii de aparate CPAP (Continuous Positiv Airway Pressure – Presiune pozitivă continuă în căile aeriene) să înceteze să le mai utilizeze. În cazul ventilatoarelor, doctorii care au pacienţi conectaţi la astfel de dispozitive trebuie să evalueze dacă pericolul reprezentat de bucata de spumă este mai grav decât alte riscuri.

Philips a precizat că bucata de spumă, care este utilizată pentru a diminua zgomotul echipamentului, se poate transforma în mici particule care pot fi inhalate, iritând căile respiratorii şi posibil provocând cancer. În plus, gazele eliberate de spuma care se degradează ar putea fi de asemenea toxice.

Purtătorul de cuvânt de la Philips, Steve Klink, a informat că producătorul colaborează cu autorităţile sanitare pentru înlocuirea spumei, dar noul material trebuie mai întâi testat şi să primească toate aprobările.

„Philips intenţionează să remedieze toate dispozitivele afectate”, în cel mai scurt timp posibil, a informat compania într-un comunicat de presă.

#scoate din vanzare #ventiloare #milioane #Philips

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație