Moldova este pregătită pentru integrarea în UE. Este oare pregătită și politica comercială a UE?

26 Aug. 2026, 11:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Aug. 2026, 11:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Companii din Republica Moldova se aliniază deja standardelor europene, chiar dacă țara nu este încă membră a Uniunii Europene. Un exemplu este BPM, singurul producător din Moldova de cabluri de oțel pentru beton precomprimat, care susține că noile reguli comerciale ale Bruxelles-ului îi complică însă accesul pe piața europeană, potrivit euractiv.com.

Cu sediul în Chișinău, compania și-a început activitatea în 2023, în urma unei investiții de 9 milioane de euro și cu sprijin financiar din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Fabrica, amplasată într-o zonă economică liberă, a fost proiectată de la început pentru a respecta cerințele europene, inclusiv standardul EN 10138-3, certificarea ISO 9001 și standardele nord-americane ASTM A416.

Produsele BPM sunt deja certificate în nouă state membre ale UE, iar compania lucrează la obținerea certificărilor și pentru alte piețe europene. În doi ani de activitate, producătorul a livrat peste 22.000 de tone de produse către 15 piețe internaționale, inclusiv Bulgaria, Polonia, Ucraina și Statele Unite.

În același timp, compania se confruntă cu noi bariere comerciale. De la 1 iulie 2026, UE a înlocuit vechiul regim de măsuri de salvgardare pentru oțel cu Regulamentul (UE) 2026/1384. Potrivit materialului publicat de Euractiv, noile reguli reduc cu aproximativ 47% cotele de import scutite de taxe vamale și majorează la 50% tariful aplicabil importurilor care depășesc cota.

Republica Moldova nu beneficiază de o excepție similară celei aplicate statelor membre ale Spațiului Economic European, deși are cu UE un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA). Astfel, produsele din oțel moldovenesc sunt supuse unui regim comercial mai strict, în pofida procesului de apropiere economică și legislativă de Uniunea Europeană.

O altă provocare este reprezentată de Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM). Comisia Europeană a propus extinderea mecanismului, până în 2028, asupra a aproximativ 180 de coduri de produse din aval, cu utilizare intensivă de oțel și aluminiu. În funcție de rezultatul procesului legislativ, și produsele BPM ar putea ajunge în sfera acestor reguli.

Compania spune că încearcă să răspundă acestor cerințe prin investiții. BPM are o instalație solară de 600 kW pe acoperiș, care asigură până la 20% din necesarul de energie electrică. De asemenea, compania are un acord de achiziție a energiei electrice de la unul dintre cele mai mari parcuri solare din Moldova și investește 1,7 milioane de euro într-un sistem de stocare cu baterii, cu o capacitate de 12,6 MWh, care urmează să fie pus în funcțiune în următoarele șase luni.

Fondatorul BPM, Oleg Babii, afirmă că investițiile au fost făcute în ideea că respectarea standardelor europene va facilita accesul pe piața UE. „Ni s-a cerut să ne conformăm standardelor europene cu ani înainte de a ni se permite să concurăm în condiții de egalitate pe piața europeană”, afirmă Babii. Potrivit lui, compania a investit în alinierea la normele europene, însă între timp „cotele au fost reduse, tarifele au crescut”, iar obligațiile privind emisiile de carbon sunt în extindere.

„Dacă Bruxelles dorește ca întreprinderi precum a noastră să continue să investească înaintea reglementării, trebuie să demonstreze că acest dezechilibru este temporar — nu permanent”, a mai declarat fondatorul BPM.

Compania consideră că o soluție ar putea fi o alocare treptată a cotelor pentru producătorii din țările candidate la aderare care îndeplinesc verificabil standardele tehnice și de mediu ale UE.

BPM susține că activitatea sa reprezintă un exemplu de integrare economică înainte de aderarea oficială. Compania are în prezent 12 certificări active pentru produsele sale în nouă state membre ale UE și urmărește certificarea pentru Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și mai multe piețe nordice.

Inginerul-șef al BPM, Boris Shaitan, spune că fabrica a fost construită cu perspectiva integrării pe termen lung pe piețele europene.

„Ceea ce construim nu este doar o fabrică — este o capacitate industrială care permite Moldovei să participe direct la proiecte de infrastructură europene”, afirmă acesta.

Compania are deja legături comerciale cu Ucraina, unde cumpărătorii au reprezentat anul trecut 6% din vânzările BPM. Producătorul susține că este pregătit să contribuie la reconstrucția Ucrainei cu produse certificate și conforme standardelor europene.

Marin Ciobanu, administratorul șef al Zonei Economice Libere din Chișinău, unde activează BPM, spune că produsele companiei pot avea un rol în proiectele de reconstrucție: „Este vorba de produse cu valoare adăugată utilizate în construcții, realizate cu tehnologii extrem de avansate”.

Discuțiile despre politica comercială au loc în paralel cu avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Moldova și-a propus încheierea procesului de aderare până în 2028.

 

 

13 Sept. 2026, 19:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Sept. 2026, 19:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aproximativ 520 de vagoane cu grâu, orz și rapiță au tranzitat, în perioada 17 august–14 septembrie 2026, ruta feroviară Vălcineț–Bălți–Ungheni, potrivit unei analize publicate de economistul Iurie Rija. Volumul total transportat este estimat la 35,3–36,4 mii de tone, iar la o încărcare medie de 69 de tone pe vagon ajunge la circa 35.880 de tone.

Economistul atrage atenția că traficul a fost neuniform și s-a desfășurat preponderent pe timp de noapte. Între 17 august și 5 septembrie au fost raportate aproximativ 500 de vagoane, ceea ce ar însemna o medie de 25 de vagoane pe zi și 1.700–1.750 de tone de produse agricole transportate zilnic.

Potrivit lui Rija, această medie depășește cu aproximativ 25% limita superioară a ritmului orientativ declarat anterior, de 15–20 de vagoane pe zi. În opinia sa, diferența arată că este nevoie de o evidență zilnică mai clară, întrucât totalul raportat și ritmul declarat nu descriu aceeași intensitate a traficului feroviar.

Până la 4 septembrie au fost înregistrate 50 de vagoane goale care au revenit pe traseu, echivalentul a 10% din cele aproximativ 500 de vagoane încărcate raportate în prima perioadă. Economistul precizează însă că acest raport nu poate fi interpretat drept dovadă că restul vagoanelor ar fi fost blocate, întrucât evidența returului începe abia de la 1 septembrie.

Între 5 și 13 septembrie nu au fost raportate mișcări de vagoane pe această rută. Pauza de nouă zile reprezintă aproximativ 31% din întreaga perioadă analizată. Rija subliniază că datele disponibile nu permit stabilirea motivului întreruperii și nu se poate spune dacă a fost vorba despre un blocaj tehnic, lipsa mărfii sau o decizie comercială.

Tranzitul a fost reluat în noaptea de 14 septembrie, când au trecut alte 20 de vagoane, cu o încărcătură estimată la 1.360–1.400 de tone. La media de 69 de tone pe vagon, lotul a transportat aproximativ 1.380 de tone. Potrivit economistului, această deplasare marchează reluarea tranzitului, dar nu confirmă încă revenirea la un program regulat.

Pentru întregul interval 17 august–14 septembrie, media rezultată este de aproximativ 17,9 vagoane pe zi sau circa 1.237 de tone zilnic. Menținerea acestui ritm timp de o lună ar însemna aproximativ 37.100 de tone transportate, în timp ce menținerea ritmului din prima perioadă, de 25 de vagoane pe zi, ar ridica volumul lunar la aproximativ 51.750 de tone.

Iurie Rija mai precizează că volumul transportat nu permite, de unul singur, evaluarea rentabilității serviciului feroviar sau a impactului asupra exportatorilor moldoveni. Pentru o asemenea analiză ar fi necesare informații privind tarifele, costurile de tracțiune, durata staționărilor, disponibilitatea locomotivelor și efectul tranzitului asupra livrărilor de mărfuri locale.