Se joacă murdar cu gazul? Moldova face rezerve pentru Transnistria, iar România intervine

11 Mart. 2025, 13:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Mart. 2025, 13:09 // Actual //  Ursu Victor

Hala de laminare a oțelului de la Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea gazului livrat în regiunea transnistreană, a semnalat Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom.

„Așteptăm reacția prim-ministrului Dorin Recean, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, a scris Slusari într-o postare publică.

El a mai menționat că, în ultimele zile, Transnistria nu a consumat integral gazul furnizat, iar Moldovagaz a creat rezerve pentru regiunea separatistă în conductele de pe malul drept al Nistrului. Această situație a generat o creștere a tensiunii în sistemul de transport al gazelor, ceea ce a determinat intervenția operatorului român responsabil de rețeaua de transport.

Slusari a subliniat că doar datorită implementării celui de-al Treilea Pachet Energetic, MoldovaGaz și Gazprom nu mai pot dispune liber de infrastructura de transport a gazelor, ceea ce a permis controlul asupra unor astfel de situații.

În plus, oficialul a criticat lipsa de transparență în ceea ce privește achizițiile de gaz din Dubai, subliniind că niciun oficial de la Chișinău nu oferă explicații clare, ceea ce alimentează suspiciuni rezonabile despre posibile înțelegeri obscure.

„Ultimul exemplu cu MMZ confirmă din păcate aceste suspiciuni”, a concluzionat Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Feb. 2026, 10:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!