Rubla se prăbușește, dar miliardarul Potanin susține că 100 de ruble pentru un dolar este „echilibrul perfect

Vladimir Potanin, președintele Norilsk Nickel și cel mai bogat om de afaceri din Rusia, a declarat marți că un curs echilibrat și optim al dolarului pentru economia rusă ar fi în jurul valorii de 100 de ruble.

„Cred că un curs de aproximativ 100 de ruble pentru un dolar ar fi mai echilibrat, atât din punct de vedere al intereselor bugetare ale statului, cât și pentru dezvoltarea companiilor orientate spre export”, a afirmat Potanin, citat de agenția TASS.

Declarația lui Potanin vine în contextul unei deprecieri rapide a rublei, care de la începutul anului a pierdut 29% față de dolar, 24% față de euro și 19% față de yuan.

Marți, 18 martie, rubla a atins cel mai slab nivel de la vara anului 2024, tranzacționându-se la 80,95 ruble pentru un dolar, 88,72 ruble pentru un euro și 11,1345 ruble pentru un yuan pe piața Forex și pe Bursa de la Moscova.

Potanin a subliniat că fluctuațiile rublei sunt influențate de factori externi imprevizibili, cum ar fi declarațiile președintelui SUA, Donald Trump.

Pe lângă comentariile economice, Potanin a îndemnat marile afaceri din Rusia să urmeze linia politică a guvernului și să se inspire din „tradițiile comercianților” din perioada țaristă, care „făceau ceva util pentru țară”.

„Considerăm că este corect să urmăm direcția politicii de stat în acest domeniu și să respectăm linia politică promovată de guvern și președinte”, a afirmat miliardarul rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #depreciere #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.