Țigările electronice – pericol tot mai mare! Autoritățile caută încă pârghii, deși comerțul online a fost interzis

Piața țigărilor electronice, denumite și vape-uri, continuă să fie inundată de produse nesigure, iar statistica devine tot mai alarmantă. În timp ce fumatul țigărilor tradiționale rămâne cam la aceleași cote, în cazul țigărilor electronice numărul consumatorilor crește tot mai mult, în special în rândul adolescenților și tinerilor. Deși statul a inițiat noi campanii antifumat, finanțate prin proiecte externe, și a înăsprit, recent, controlul produselor de tutun, combaterea fenomenului bate pasul pe loc, scrie ziua.md.

În spațiul online, în special pe canalele de Telegram și Tik Tok , aceste dispozitive, care folosesc lichide ce sunt vaporizate, sunt vândute nestingherit, ținta principală fiind minorii de 13, 14 și 15 ani. Acest lucru este confirmat și de studiile naționale. O cercetare, realizată în 2023 de Societatea Pediatrică din R. Moldova, arată că 36% dintre 530 de minori intervievați, cu vârste cuprinse între 10 și 16 ani, folosesc țigări electronice de unică folosință, numite și vape-uri.

Vânzarea online a vape-urilor, interzisă doar pe hârtie

Ministerul Sănătății susține că, în prezent, deși comerțul online al țigărilor electronice este interzis, autoritățile nu prea dispun de pârghii pentru a restricționa acest proces. Ministerul subliniază că își propune să consolideze aceste măsuri printr-o cooperare cu specialiști din Belgia.

„Tendința de achiziționare a acestor produse prin intermediul rețelelor sociale și al platformelor online reprezintă o provocare semnificativă pentru autorități, având în vedere dificultatea de monitorizare și aplicare a restricțiilor în mediul digital. În acest sens, este prioritar dezvoltarea mecanismelor de control din partea instituțiilor responsabile, în special a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică. Aceasta urmează să ajusteze instrumentele de aplicare a controlului pentru a răspunde mai eficient noilor modalități de comercializare a produselor din tutun în spațiul online. Astfel, a fost inițiată inclusiv o cooperare cu Serviciul Public Federal de Sănătate Publică din Belgia, vizând schimbul de bune practici și consolidarea capacităților de supraveghere a comerțului electronic de produse din tutun”, a precizat Ministerul Sănătății pentru ZIUA.

În timp ce „piața online” a vape-urilor ia amploare, statul luptă împotriva fumatului în spațiul public

Parlamentul a aprobat în 13 martie un proiect privind controlul tutunului, document ce prevede extinderea listei locurilor în care fumatul este interzis și majorarea amenzilor.

Astfel, se interzice fumatul în spațiile publice deschise ale instituțiilor publice, medicale, de învățământ, culturale și sportive, precum și la o distanță de 10 metri de intrările în spațiile publice închise. Fumatul va fi interzis și în scările blocurilor și în stațiile de transport public.

Amenzile pentru încălcarea acestor reguli vor ajunge până la 2.250 de lei, iar în cazul persoanelor juridice amenzile vor fi de până la 15 mii de de lei și suspendarea activității pe un termen de până la un an.

Într-un răspuns pentru ZIUA, Agenția Națională pentru Sănătate Publică a precizat că până la adoptarea acestui proiect de lege în lectura a doua, instituția va propune noi mecanisme de control în mediul online.

„ANSP planifică să elaboreze mecanismele necesare de punere în aplicare a acestor prevederi – elaborarea listelor de verificare, monitorizarea și evidența portalurilor web prin intermediul cărora se comercializează online produse din tutun și produse conexe, instruirea inspectorilor care vor asigura controlul aplicării legii, precum și informarea agenților economici și a publicului referitor la conținutul prevederilor legale”, se arată în răspunsul ANSP.

Tupeul „comercianților online”: oferă reduceri, fac promoții, inclusiv cashback

Din lipsa unei supravegheri în mediul online, comercianții își „înfloresc” micile afaceri pe diferite platforme specializate în vânzări online, dar și pe rețeaua Tik Tok și pe canalele de Telegram.

Pe aceste platforme, prețul acestor dispozitive variază de la 100 și până la 700 de lei, în funcție de volumul cartușelor ce oferă un număr limitat de „pufuri”. Mai mult, așa-zișii vânzători online, pentru a atrage cât mai mulți minori, oferă un șir de promoții, o gamă largă de arome, reduceri și chiar cashbackuri, în timp ce aceste produse nu conțin nici timbru de acciz, nici avertismente de sănătate și nici informații despre concentrația de nicotină și volum.

„Nu te lăsa aburit!”, o campanie în școli și în mediul online susținută de partenerii externi

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Sănătății, cel al Educației și Agenția Națională pentru Sănătate Publică au lansat campania „Nu te lăsa aburit!” prin care tinerii, în special adolescenții, sunt informați despre riscurile fumatului și ale țigărilor electronice. Acțiunile, sprijinite financiar de UE și Organizația Mondială a Sănătății în cadrul proiectului „EU4Moldova: pentru un sistem de sănătate durabil”, va dura până în luna noiembrie a acestui an.

Pentru ZIUA, reprezentanții Ministerului Sănătății au precizat că, în cadrul campaniei, sunt realizate un șir de conținuturi informaționale în mediul online și pe rețelele sociale, iar lecții vor fi organizate în 74 de școli.

„Scopul campaniei este informarea elevilor despre componența țigaretelor electronice și efectele nocive ale acestora și ale altor produse de tutun și nicotină și promovarea alegerilor sănătoase pentru viitorul tinerilor. Totodată, campania urmărește și combaterea percepțiilor false conform cărora țigaretele electronice sunt mai sănătoase decât cele tradiționale, demontând mituri răspândite despre aceste produse”, a precizat Ministerul Sănătății.

Potrivit datelor oficiale, în 2021, aproximativ 30% dintre cetățeni s-au declarat fumători activi. De asemenea, în 2022 aproape fiecare al patrulea elev de 15 ani fumau țigări electronice, de aproape două ori mai mult decât în 2019, când această pondere era de 13%.

#vape-uri #piata online #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.