Carnea noastră de porc hrănește bugetul, dar tot importurile au parte de tratament VIP fără taxe

Republica Moldova se apropie de independența alimentară în sectorul cărnii de porc. În anul 2024 gradul de autosuficiență a ajuns la 92,1%, potrivit datelor oficiale ale Biroului Național de Statistică. Consumul de carne de porc pe cap de locuitor a depășit pragul de 32 kg, semnalând o preferință constantă și profund înrădăcinată în obiceiurile alimentare ale populației.

Într-un context regional tot mai complex, producătorii locali au reușit să își consolideze capacitățile de producție, sprijinindu-se, în special, pe fermele industriale. Acestea asigură aproximativ 72% din volumul total de carne comercializată – peste 175.000 de tone în perioada 2019-2024 – restul provenind din ferme mici și gospodării individuale.

Datele analizate arată investiții de peste 762 milioane lei în mijloace fixe și 206 milioane lei în animale de prăsilă în ultimii cinci ani. Totuși, sprijinul statului a fost sub așteptări – doar 67,9 milioane lei în subvenții în aceeași perioadă, în contrast cu contribuțiile semnificative la buget: peste 1,2 miliarde lei în impozite și taxe și 138 milioane lei în contribuții sociale și medicale.

„Am investit în tehnologii moderne, am dezvoltat infrastructura și am crescut standardele, dar sprijinul guvernamental rămâne modest. Este vital ca fermierii locali să fie susținuți real, nu doar în discursuri”, susține un reprezentant al producătorilor.

Sectorul porcinelor este un consumator major de cereale, achiziționând peste 704 mii tone între 2019 și 2024. Această interdependență între creșterea animalelor și sectorul cerealier contribuie semnificativ la dezvoltarea lanțului agroindustrial local.

„Avem nevoie de un sector de creștere a porcinelor puternic pentru ca producătorii de cereale să aibă piață. Suntem conectați. Dacă pică unul, se prăbușește întreg lanțul”, avertizează un fermier din regiunea de nord.

În 2024, peste 780 de persoane activau direct în sectorul industrializat al creșterii porcilor. Conform datelor, forța de muncă a crescut constant, contribuind la dinamizarea regiunilor rurale. Investițiile în personal calificat, echipamente și modernizarea fermelor au permis dezvoltarea continuă a acestui sector.

Deși importurile de carne de porc au scăzut față de anii precedenți, ele rămân semnificative – peste 41 milioane kg în perioada 2019–2024 – afectând competitivitatea producătorilor locali, mai ales în sectorul procesării.

„Cerem ferm excluderea oricărei intenții de majorare a cotelor de import. Piețele externe au acces ușor la noi, în timp ce fermierii moldoveni sunt lăsați să lupte singuri. Este nevoie de politici ferme pentru a proteja producătorii autohtoni și securitatea alimentară”, se menționează într-o adresare publică a asociațiilor de profil.

Într-un peisaj economic volatil, fermierii moldoveni au arătat că pot asigura carnea de porc necesară pieței interne. Ceea ce le lipsește este un parteneriat solid cu statul, nu doar prin reglementări și taxe, ci și prin sprijin concret – politici comerciale echitabile, granturi și acces la finanțare ieftină.

„Producătorii locali nu cer privilegii, ci doar condiții echitabile. Securitatea alimentară se face acasă, nu din importuri fără taxe”, au conchis reprezentanții sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porc #import #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.