A început împărțeala celor 1,9 miliarde de euro de la UE: Bolea și-a luat jackpot-ul, agricultura fără niciun sfanț

26 Mart. 2025, 08:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Mart. 2025, 08:00 // Actual //  Ursu Victor

Peste 100 de reprezentanți ai societății civile, mediului de afaceri, autorităților locale și partenerilor sociali au participat la consultările publice pe Agenda de Reforme a Planului de Creștere al Republicii Moldova.

În cadrul evenimentului s-a decis cum va fi  împărțită prima tranșă de 300 de milioane de euro din cei 1,9 miliarde de lei oferiți de UE.

Banii vor fi împărțiți în cadrul a 33 de proiecte. Datele prezentate de Cancelaria de Stat arată clar cine sunt marii beneficiarii banilor europeni: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Vladimir Bolea, a reușit să atragă cea mai mare parte din fonduri – 1,6 miliarde de lei doar pentru sectorul transporturilor și dezvoltării regionale, adică 32% din totalul bugetului.

Totodată, sectorul energetic a primit 28% din fonduri (1,44 miliarde lei), iar domeniul mediului a beneficiat de 12% (611 milioane lei). De asemenea, businessul și digitalizarea au primit fiecare sume de 491 milioane lei (10%) și 325 milioane lei (6%).

În schimb, agricultura – domeniu esențial pentru economia națională – nu apare deloc în structura portofoliului investițional, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile guvernamentale, în condițiile în care agricultura a fost deckarată ramură strategică.

Educația a primit doar 207 milioane lei (4%), sănătatea – 294 milioane lei (6%), iar domeniul social, considerat prioritar în discursurile oficiale, a primit o cotă infimă de 2% (75 milioane lei).

Prima tranșă din cele 1,9 miliarde de euro urmează să vină în aprilie – 300 de milioane de euro.

 

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.