Ferma de la Roșcani, îngenuncheată de pesta porcină! Catlabuga: Despăgubirile de 150 de milioane de lei sunt ipotetice

Ministerul Agriculturii continuă procesul de identificare a cauzei focarului înregistrat recent la Roșcani. Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a declarat că ancheta este în plină desfășurare, iar măsurile de eradicare a bolii sunt în curs.

„Merge procesul de identificare și a izbucnirii focarului. Orice investitor din țara noastră contează. Acest agent economic a contribuit la bugetul local și la dezvoltarea zonei. Înțelegem îngrijorarea Primăriei, care riscă să piardă venituri din taxe, locuri de muncă și plusvaloare atât la nivel local, cât și în bugetul de stat”, a declarat Catlabuga.

Referitor la solicitarea de despăgubiri în valoare de 150 de milioane de lei, ministra a precizat că suma este una ipotetică la acest moment, iar evaluările oficiale se vor face doar după finalizarea anchetei și a expertizei tehnice.

„Noi vorbim despre animale, masă vie. În procesul de eradicare se constată efectiv ce avem. În funcție de realitatea din teren, se va stabili dacă și în ce măsură vor fi acordate despăgubiri. Legislația este în vigoare și va fi aplicată conform procedurilor legale”, a subliniat ministra.

Peste 10.000 de porci au fost sacrificați la ferma din Roșcani, raionul Anenii Noi, în urma izbucnirii unui focar de pestă porcină africană. Ferma, cea mai mare din Republica Moldova, adăpostea în total circa 65.000 de porci și asigura 23% din necesarul de carne de porc la nivel național.

Directoarea companiei, Ecaterina Perebinos, declara că pierderile estimate se ridică la aproximativ 440 de milioane de lei, dintre care 150 de milioane reprezintă valoarea stocului de porci.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pesta #roscani #Catlabuga

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.