Mai mulți bani, dar și o gaură mai mare. Cât ne costă Bugetul PLUS?

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că Bugetul PLUS+, în valoare de 8 miliarde de lei, reprezintă un efort substanțial de susținere a măsurilor economice și sociale asumate de Guvern, dar vine cu un preț: creșterea deficitului bugetar estimat la 5,1% din PIB.

„Această rectificare influențează veniturile, cheltuielile și, evident, deficitul. Sunt ajustări atât în bugetul de stat, cât și în bugetul asigurărilor sociale. În acest proiect deja sunt reflectate granturile din partea Uniunii Europene și alte surse externe, precum și domeniile în care vor fi investiți acești bani”, a precizat ministra.

Potrivit ministrei, după rectificare veniturile bugetare ajustate vor fi de 75 miliarde lei și cheltuieli totale de93 miliarde lei. Deficitul bugetar estimat va fi de până la 5,1% din PIB, în condițiile unei implementări complete a tuturor programelor.

Ministra Belous a subliniat că transparența bugetară este asigurată, iar datele privind evoluția deficitului și execuția bugetului sunt publice și disponibile trimestrial pe site-ul Ministerului Finanțelor.

„Dacă până acum invocam lipsa banilor ca obstacol pentru reforme, acum nu mai avem această scuză. Avem suficiente resurse și lichiditate. Este momentul să livrăm rezultate și să onorăm angajamentele asumate”, a declarat Belous.

Ministra a adresat un apel direct agenților economici, încurajându-i să aplice la programele de susținere lansate prin Bugetul PLUS+.

„Invit toți agenții economici să aplice la aceste măsuri. Ministerul Finanțelor își va onora obligațiile. Scopul nostru este să implementăm reformele până la capăt”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.