Primăria Chișinău încearcă o soluție amiabilă cu EPAMEDIA. Proiect nou, examinat de CMC

Primăria Chișinău anunță că încă din anul 2021 încearcă o soluție pe cale amiabilă cu compania EPAMEDIA, care administrează stațiile de așteptare pentru transportul public din capitală. Potrivit consilierului primarului Ion Ceban, Vladimir Mitru, administrația locală a propus atunci Consiliului Municipal Chișinău aprobarea unui proiect de tranzacție prin care EPAMEDIA ar fi primit 75 de amplasamente pentru gherete destinate vânzării de abonamente la transportul public, fără comision, în schimbul renunțării la orice pretenții financiare. Propunerea, prezentată de două ori, nu a întrunit sprijinul necesar în Consiliu, transmite IPN.

EPAMEDIA și-a exprimat disponibilitatea de a accepta această tranzacție, dacă CMC aprobă, a precizat Mitru în cadrul unei conferințe de presă.

Chiar dacă contractul cu EPAMEDIA a expirat în 2022, Primăria nu a preluat stațiile, evitând astfel tensionarea relațiilor și escaladarea către un proces arbitral. În consecință, compania continuă să administreze și să întrețină infrastructura, fără costuri pentru municipalitate.

Situația a reintrat recent în atenție după ce, pe 16 aprilie 2024, compania a transmis o scrisoare oficială prin care solicita desemnarea unui arbitru până la 22 aprilie, avertizând că, în caz contrar, va cere desemnarea acestuia din oficiu. Totuși, EPAMEDIA și-a reiterat deschiderea pentru continuarea negocierilor.

În replică la acuzațiile unor consilieri privind lipsa de transparență și acces limitat la documente, Primăria menționează că toate actele relevante au fost puse la dispoziția membrilor grupului de lucru. Totodată, s-a subliniat că municipalitatea deține principalele documente contractuale, deși o parte din corespondența din perioada 2007 – 2019 este incompletă.

Reprezentanții Primăriei au reamintit că, în litigiile anterioare, legate de refuzul eliberării autorizațiilor de publicitate, instanțele de judecată, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, au dat câștig de cauză administrației locale.

Următoarea etapă este programată pentru 15 mai, când Consiliul Municipal Chișinău va examina un nou proiect de decizie ce prevede delegarea unor reprezentanți în vederea negocierii unui acord amiabil. Executivul municipalității susține că este pregătit cu toate argumentele necesare pentru evitarea unui litigiu costisitor.

Contractul Primăriei Chișinău cu EPAMEDIA, semnat la 19 ianuarie 2007 pentru o durată de zece ani, prevedea construirea a 300 de stații de transport public pe cheltuiala companiei, în schimbul dreptului de a amplasa 1580 de panouri publicitare și 600 de city-light-uri, inclusiv în fiecare stație, pe toată perioada contractuală.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tensiunile din Orientul Mijlociu ating un nou punct critic după ce, în weekend, Parlamentul Iranului a votat în favoarea blocării Strâmtorii Ormuz, ca răspuns la loviturile aeriene efectuate de Statele Unite asupra unor obiective iraniene. Decizia finală urmează să fie luată de Consiliul Suprem de Securitate Națională, condus de un reprezentant al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, relatează Reuters, citând postul iranian Press TV.

Iranul a mai amenințat în trecut cu închiderea acestui culoar strategic, dar nu a dus niciodată amenințarea la capăt. Totuși, importanța geo-energetică a strâmtorii Ormuz rămâne uriașă.

Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman și Marea Arabiei, are o lățime de doar 33 de kilometri în cel mai îngust punct. Prin acest canal maritim trece aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale, potrivit companiei de analiză Vortexa. Între 2022 și mai 2025, prin Ormuz s-au transportat zilnic între 17,8 și 20,8 milioane de barili de petrol, combustibili și condensat.

Țări precum Irakul, Iranul, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită – membri OPEC – exportă prin această rută cea mai mare parte a petrolului lor, în special către piețele asiatice. Totuși, EAU și Arabia Saudită încearcă de ani de zile să dezvolte rute alternative. În 2024, autoritățile americane au informat că aceste două state pot redirecționa prin conducte terestre până la 2,6 milioane de barili pe zi.

Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat (GNL) din lume, își expediază aproape întreaga producție tot prin Strâmtoarea Ormuz. Orice blocaj aici ar avea efecte directe asupra prețurilor globale la energie.

Paza strategică a zonei este asigurată de Flota a 5-a a Marinei SUA, staționată în Bahrain. Acest detaliu face din Ormuz un punct fierbinte unde riscul unei confruntări directe între Iran și Occident rămâne ridicat.

De-a lungul deceniilor, Iranul a folosit Strâmtoarea Ormuz ca instrument de presiune. În timpul războiului Iran–Irak (1980–1988), cele două țări au vizat navele petroliere inamice într-un episod cunoscut drept „Războiul tancurilor petroliere”. În 1988, un vas de război american a doborât un avion civil iranian, ucigând 290 de persoane – un incident care a tensionat sever relațiile bilaterale.

În 2012, Teheranul a amenințat din nou cu închiderea strâmtorii după sancțiunile impuse de SUA și UE. În 2019, patru nave – inclusiv două petroliere saudite – au fost atacate în apropiere de Ormuz. În 2023 și 2024, Iranul a capturat mai multe vase comerciale în zonă, ca răspuns la reținerile făcute de SUA asupra unor tancuri petroliere legate de regimul de la Teheran.

Blocarea Strâmtorii Ormuz ar avea consecințe catastrofale pentru piața globală a energiei. Deși o parte din exporturi pot fi deviate, impactul psihologic și economic ar declanșa probabil creșteri masive de prețuri la petrol și gaz, afectând grav economiile importatoare din Asia și Europa.