Alarmă pe piața titlurilor de stat! Presiune tot mai mare pe BNR să intervină

08 Mai 2025, 14:27
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
08 Mai 2025, 14:27 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ratele de dobândă la obligațiunile de stat au crescut puternic în piața secundară în debutul ședinței de joi, scadențele scurte ajungând la maximele ultimilor 3 ani, în timp ce rata pe 10 ani (RO10Y) a sărit la un moment dat la 8,6%. La ora 11:40, RO10Y era la 8,36%, potrivit cursdeguvernare.ro.

 

De menționat că piața secundară nu este extraordinar de lichidă, iar dacă mulți vânzători (dobânzile cresc la vânzarea titlurilor de stat) încearcă să iasă pe o ușă foarte îngustă există mișcări foarte volatile.

Dobânzile pe 2 ani, 3 ani și 5 ani au ajuns joi dimineață la 8,4-8,5%, peste rata de dobândă pe 10 ani.

Creșterea față de ultima lună este de aproape 250 de puncte de bază (2,5%), iar ea este explicată inclusiv de faptul că BNR reduce lichiditatea din piață și bănci, fapt văzut inclusiv din evoluția în salturi a ROBOR la 3 luni, care a ajuns joi la 7,25%, de la 6,47% miercuri și 6,08% marți. Reducerea lichidității din piață reduce o posibilă sursă de cerere pentru a ajusta vânzările, care ar putea fi operate inclusiv de bănci având în vedere scăderea prețurilor la obligațiuni.

Evoluția dobânzilor și eforturile de a descuraja pozițiile short (care pariază pe depreciere) pe leu cresc șansele unei intervenții a BNR în piață, cu o intrare la cumpărare de obligațiuni pentru a detensiona situația (fiind singura entitate destul de mare să intervină), cum s-a întâmplat în perioada martie-aprilie 2020, când piața locală a înghețat.

Orice intervenție pe piața de obligațiuni ar putea însă să invite și mai multe capitaluri speculative împotriva leului, care ar putea fi descurajate de majorarea dobânzilor la ședința BNR de miercurea viitoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 10:25 // Actual //  Ursu Victor

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.