Gigantul avicol ucrainean MHP, controlat de miliardarul Iurii Kosiuk, supranumit „regele puilor”, pregătește o investiție în Republica Moldova. Compania intenționează să dezvolte capacități de procesare și export al cărnii de pasăre și urmează să cumpere pui de la fermele moldovenești. Intrarea pe piața locală a unuia dintre cei mai mari producători de carne de pasăre din Europa vine însă pe fondul controverselor provocate de expansiunea grupului în Uniunea Europeană, unde fermierii l-au acuzat de concurență neloială și de presiuni asupra producătorilor locali.
„Un alt exemplu ar fi investiția care a fost promisă de compania avicolă din Ucraina, MHP, cea mai mare companie din Ucraina la acest capitol, care urmează în Republica Moldova să procure pui. Deci ei nu își propun să îi crească ei”, a declarat Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, care a vorbit despre planurile MHP în Republica Moldova
Potrivit acesteia, modelul de afaceri presupune dezvoltarea fermelor moldovenești cu sprijinul statului, în timp ce investitorul ucrainean va asigura achiziția păsărilor, procesarea și accesul la piețele externe.
„Ei contează pe suportul nostru, al statului, să dezvoltăm fermele de creștere de pui. Ei sunt gata să cumpere pui. Ei au linia de procesare a puilor, de tăiere, ambalare, împachetare, etichetare și export în rețelele pe care ei le au”, a explicat șefa Agenției de Investiții.
În spatele MHP se află omul de afaceri ucrainean Iurii Kosiuk. Potrivit publicației franceze Le Monde, grupul său controla aproximativ 60% din producția de carne de pasăre din Ucraina, iar fermele sale se întindeau pe circa 300.000 de hectare. Publicația îl prezenta drept unul dintre cei mai bogați zece oameni ai Ucrainei.
Expansiunea MHP a provocat proteste în mai multe țări europene, în special în Franța și Polonia, după ce Uniunea Europeană a liberalizat comerțul cu produse agricole ucrainene în contextul războiului. Fermierii europeni au reclamat că produsele avicole ucrainene, comercializate la prețuri mai mici, pun presiune pe producătorii locali, care trebuie să respecte cerințele și costurile de producție din Uniunea Europeană.
În februarie 2024, președintele francez Emmanuel Macron a criticat faptul că facilitățile comerciale acordate Ucrainei avantajează în mare măsură un grup deținut de un miliardar, făcând referire la MHP. Potrivit Le Monde, liderul francez a pus sub semnul întrebării oportunitatea îmbogățirii acestui proprietar prin intermediul avantajelor comerciale.
Controversa a ajuns inclusiv în Parlamentul European. În iulie 2024, eurodeputatul olandez Bert-Jan Ruissen a solicitat Comisiei Europene explicații privind concurența exercitată de MHP și respectarea standardelor europene de mediu, bunăstare a animalelor și condiții de muncă. În întrebare era invocată o investigație a publicației Follow the Money, potrivit căreia creditele europene au contribuit la extinderea grupului ucrainean, care ajunsese să introducă pe piață aproximativ opt milioane de pui sacrificați săptămânal.
Potrivit unei analize publicate de Centrul pentru Studii Estice din Polonia, MHP a reprezentat peste 90% din exporturile ucrainene de carne de pasăre în 2023, ceea ce demonstrează concentrarea puternică a sectorului în jurul unui singur jucător.
Expansiunea grupului nu s-a limitat la exporturi. MHP a trecut și la achiziționarea unor companii europene. În iulie 2025, holdingul a finalizat preluarea a 92% din producătorul spaniol UVESA, pentru aproximativ 271 de milioane de euro, una dintre cele mai importante tranzacții ale sale în Europa. În mai 2026, MHP a semnat și un acord pentru preluarea controlului asupra producătorului grec Th. Nitsiakos, tranzacție supusă aprobărilor necesare.
O investigație publicată de Financial Times în septembrie 2026 a descris și un episod controversat din strategia comercială a companiei. În 2018, MHP a utilizat o particularitate a clasificării vamale europene, exportând bucăți de pui cu os care puteau fi ulterior tranșate în Uniunea Europeană. Metoda, cunoscută drept „Batman cut”, permitea folosirea unor condiții tarifare mai avantajoase. Practica era legală potrivit regulilor existente, însă a alimentat criticile producătorilor europeni.
În Polonia, fermierii au acuzat în repetate rânduri importurile ieftine din Ucraina că le afectează competitivitatea. În mai 2024, publicația poloneză Wirtualna Polska relata că veniturile MHP depășiseră trei miliarde de dolari, în timp ce crescătorii locali de păsări reclamau presiunile concurențiale. Reprezentanții MHP au explicat atunci că, pentru a evita blocajele provocate de protestele de la frontieră, compania și-a redirecționat transporturile pe trasee alternative.
Cu toate acestea, acuzațiile de concurență neloială nu echivalează cu o constatare că MHP ar fi provocat falimentul unor companii europene. Grupul a continuat să investească inclusiv în întreprinderi existente, iar reprezentanții industriei avicole europene au recunoscut că activitățile MHP din Spania trebuie să respecte integral standardele Uniunii Europene.
În Republica Moldova, proiectul analizat este estimat la cel puțin 20 de milioane de euro.
