Transferurile din străinătate țin Moldova pe linia de plutire: 1 leu din 10 vine de peste hotare

Biroul Național de Statistică a publicat „Moldova în cifre 2025”, un breviar care scoate în evidență multiple dezechilibre socio-economice, în ciuda unor progrese punctuale. Printre cele mai alarmante concluzii: populația este în continuă scădere, inflația a mușcat din veniturile reale, iar migrația rămâne o rană deschisă.

La 1 ianuarie 2025, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a coborât la doar 2,38 milioane persoane, în scădere cu 42.000 față de anul precedent. Sporul natural negativ (9.900 de persoane) și migrația netă negativă (peste 32.000 de persoane) alimentează declinul. Totodată, ponderea persoanelor de peste 60 de ani a crescut la 25,9%, ceea ce înseamnă o societate tot mai îmbătrânită.

Câștigul salarial mediu brut lunar în 2024 a fost de 14.096 lei, în creștere cu 14,1%, însă creșterea reală, ajustată la inflație, a fost de doar 9%. Aproape jumătate dintre salariați au câștigat sub 10.000 lei. În mediul rural, veniturile disponibile sunt în continuare cu 2.500 lei mai mici decât în orașe. Transferurile din străinătate rămân o sursă vitală de supraviețuire, reprezentând 10,2% din venituri.

Inflația anuală din 2024 a fost de 7%, dar tarifele reglementate au crescut cu 28% la gaze naturale și cu 23% la servicii medicale. Uleiul de măsline s-a scumpit cu aproape 39%, iar serviciile de canalizare cu 33,6%. Mărimea minimului de existență pentru un locuitor a fost calculată la 2.963 lei, dar cheltuielile medii lunare de consum pe persoană au ajuns la 4.407 lei.

Raportul evidențiază disparități salariale importante între bărbați și femei. În sectorul IT, bărbații câștigă cu 38% mai mult, iar în sănătate cu 25,6%. Singurul domeniu unde femeile domină este cel al serviciilor administrative.

Deși speranța de viață a crescut la 72 ani, mortalitatea infantilă a atins un nou maxim – 11,8 decese la 1.000 de născuți-vii. Peste 57% dintre decesele înregistrate sunt cauzate de boli cardiovasculare. În același timp, 50% dintre locuitorii din mediul urban consideră că au o stare de sănătate „bună sau foarte bună”, comparativ cu doar 32% în mediul rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cifre #statistică #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.