Transferurile din străinătate țin Moldova pe linia de plutire: 1 leu din 10 vine de peste hotare

Biroul Național de Statistică a publicat „Moldova în cifre 2025”, un breviar care scoate în evidență multiple dezechilibre socio-economice, în ciuda unor progrese punctuale. Printre cele mai alarmante concluzii: populația este în continuă scădere, inflația a mușcat din veniturile reale, iar migrația rămâne o rană deschisă.

La 1 ianuarie 2025, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a coborât la doar 2,38 milioane persoane, în scădere cu 42.000 față de anul precedent. Sporul natural negativ (9.900 de persoane) și migrația netă negativă (peste 32.000 de persoane) alimentează declinul. Totodată, ponderea persoanelor de peste 60 de ani a crescut la 25,9%, ceea ce înseamnă o societate tot mai îmbătrânită.

Câștigul salarial mediu brut lunar în 2024 a fost de 14.096 lei, în creștere cu 14,1%, însă creșterea reală, ajustată la inflație, a fost de doar 9%. Aproape jumătate dintre salariați au câștigat sub 10.000 lei. În mediul rural, veniturile disponibile sunt în continuare cu 2.500 lei mai mici decât în orașe. Transferurile din străinătate rămân o sursă vitală de supraviețuire, reprezentând 10,2% din venituri.

Inflația anuală din 2024 a fost de 7%, dar tarifele reglementate au crescut cu 28% la gaze naturale și cu 23% la servicii medicale. Uleiul de măsline s-a scumpit cu aproape 39%, iar serviciile de canalizare cu 33,6%. Mărimea minimului de existență pentru un locuitor a fost calculată la 2.963 lei, dar cheltuielile medii lunare de consum pe persoană au ajuns la 4.407 lei.

Raportul evidențiază disparități salariale importante între bărbați și femei. În sectorul IT, bărbații câștigă cu 38% mai mult, iar în sănătate cu 25,6%. Singurul domeniu unde femeile domină este cel al serviciilor administrative.

Deși speranța de viață a crescut la 72 ani, mortalitatea infantilă a atins un nou maxim – 11,8 decese la 1.000 de născuți-vii. Peste 57% dintre decesele înregistrate sunt cauzate de boli cardiovasculare. În același timp, 50% dintre locuitorii din mediul urban consideră că au o stare de sănătate „bună sau foarte bună”, comparativ cu doar 32% în mediul rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cifre #statistică #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.