Sancțiunile lovesc în plex: Rusia încasează cel mai puțin din petrol și gaze de la invazia Ucrainei încoace

Veniturile din exporturile energetice ale Federației Ruse s-au prăbușit în luna mai 2025 la cel mai scăzut nivel de la declanșarea războiului în Ucraina, potrivit unui nou raport al Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA).

În medie, Rusia a încasat doar 565 milioane de euro pe zi din vânzarea de țiței, gaze, produse petroliere și cărbune – cu 19% mai puțin decât în mai 2024 și aproape la jumătate față de perioada de vârf din primele luni de război, arată calculele experților.

Exporturile maritime de petrol au adus 176 milioane euro/zi, cel mai redus nivel de la începutul lui 2024, în ciuda creșterii volumului exportat cu 4%. Cauza principală: prăbușirea prețului petrolului rusesc Urals, care a ajuns la 57,3 dolari/baril, comparativ cu aproape 70 de dolari la începutul anului.

Veniturile din transportul petrolului prin conducte s-au redus la 59 milioane euro/zi, iar încasările din gaze au scăzut cu 7%, până la 101 milioane euro zilnic – jumătate din această sumă venind din exporturi prin conducte, restul din GNL (gaz natural lichefiat).

Exporturile de produse petroliere au rămas stabile (101 milioane euro/zi), în timp ce livrările de cărbune au crescut semnificativ, ajungând la 74 milioane euro/zi (+18% față de aprilie).

China a rămas cel mai mare client: achiziții de 5,7 miliarde euro doar în luna mai, peste jumătate fiind petrol brut. India a cumpărat combustibili de 4,2 miliarde euro, iar Turcia – de 1,8 miliarde euro, în principal produse petroliere. UE a importat combustibili rusești în valoare de 1 miliard euro, 70% reprezentând gaze, restul – petrol livrat prin conducta „Drujba” către Ungaria și Slovacia.

CREA avertizează că o eventuală reducere a plafonului de preț impus de Occident pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 dolari/baril ar putea tăia încă 27% din veniturile energetice ale Rusiei – adică peste 2,7 miliarde euro/lună.

În prezent, aproape 40% din petrolul rusesc e transportat de tancuri deținute de companii occidentale, care profită de faptul că prețul Urals este sub plafonul actual. Însă, odată cu înăsprirea sancțiunilor, aceste companii ar putea abandona Rusia din teama unor măsuri secundare și a pierderii asigurărilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #export #venituri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.