N-o să mai avem ce mânca – Lukașenko anunță colapsul alimentar al Belarusului

18 Iun. 2025, 13:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Iun. 2025, 13:07 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a lansat un avertisment dur privind un posibil criză alimentară majoră, în contextul degradării accelerate a sectorului zootehnic. În cadrul unei ședințe de urgență dedicate agriculturii, liderul de la Minsk s-a declarat profund nemulțumit de situația din ferme și a cerut măsuri imediate pentru a evita un colaps al aprovizionării cu produse alimentare.

„Dacă va continua moartea vitelor așa cum se întâmplă acum, vom ajunge în situația în care n-o să mai avem ce mânca!”, a declarat Lukașenko, într-o intervenție publicată de canalul de Telegram „Pul Pervogo”.

Președintele belarus a denunțat haosul din agricultură și a asociat dezastrul cu lipsa de disciplină în muncă, lăudând totodată sistemul sovietic pentru eficiența sa coercitivă: „Trebuie disciplină. În URSS am forțat oamenii să muncească și s-a văzut rezultatul. Dacă slăbești puțin controlul – totul se prăbușește”.

Criza zootehnică se adaugă lipsei de cartofi și legume din Belarus, o penurie care afectează și Federația Rusă. Deja în mai, Lukașenko semnala un nivel record al mortalității în rândul animalelor. Potrivit Ministerului Agriculturii din Belarus, în 2024 au murit aproape 148.000 de capete de animale, iar în primele patru luni din 2025 – deja 52.000, la fel ca în aceeași perioadă a anului trecut.

Printre soluțiile propuse, Lukașenko a cerut exproprierea animalelor de la gospodăriile „ineficiente” și transferul acestora către ferme capabile să le asigure condiții și supraveghere veterinară adecvată.

Anterior, liderul belarus i-a îndemnat pe cetățeni să reducă consumul de cartofi la maximum două mese pe săptămână, motivând că „face bine la sănătate” și „evită obezitatea”. El a acuzat fermierii locali că ar fi vândut stocurile în Rusia, unde prețurile sunt mai mari, iar într-o altă declarație, Lukașenko a sugerat că criza ar fi fost provocată intenționat de anumite persoane, pe care a refuzat să le numească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.