De ce moldovenii plătesc cel mai scump gaz din regiune, explică un expert în energie

Cetățenii Republicii Moldova achită cu aproximativ cinci lei mai mult pentru fiecare metru cub de gaze naturale decât consumatorii casnici din România. Diferența nu este justificată economic și este cauzată de lipsa de transparență în gestionarea achizițiilor de gaze naturale. Declarațiile au fost făcute pentru „Radar Politic” de membrul Partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, manager în cadrul unei companii din domeniul petrochimiei din România, cu o experiență inclusiv în gestionarea instalațiilor de gaze.

„Moldovenii plătesc aproape 17 lei pentru un metru cub de gaze, cu 5 lei mai mult. Din punctul meu de vedere, acest lucru se întâmplă din causa secretizării contractelor „Energocom”, care sper că, după alegerile parlamentare din 28 septembrie, vor fi desecretizate, ca să vedem cum se cumpără, de ce se cumpără și dacă achizițiile sunt corecte și eficientei”, a declarat Veaceslav Burlac.

În opinia sa, transferul responsabilităților de la „MoldovaGaz” către „Energocom”, prezentat drept un pas spre independență energetică, este de fapt o decizie cu miză politică, nu una economică.

La bursele internaționale, potrivit expertului, în aprilie 2025, gazul era cotat la 330-335 de euro pentru mia de metri cubi. În prezent, prețul a crescut cu 15% și este de aproximativ 375-380 de euro, în timp ce în tariful din Republica Moldova a fost inclus un preț de 845 de euro pe mia de metri cubi.

#gaz #expert #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.