Totul e o schemă! – Dezvoltatorii cumpără propriile blocuri și mențin prețurile la 2.500 de euro/m²

25 Iun. 2025, 12:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Iun. 2025, 12:05 // Actual //  Ursu Victor

Piața apartamentelor din Capitală este „supraîncălzită artificial”, iar prețurile actuale pot scădea abrupt după încheierea războiului din Ucraina, a declarat economistul Marin Gospodarenco în emisiunea „Moldova Live” de la Exclusiv TV.

Potrivit lui Gospodarenco, dezvoltatorii recunosc că prețul efectiv de construcție al unui apartament este de aproximativ 500–600 euro/m², în timp ce prețul de vânzare sare la 1.900 euro/m², ba chiar la 2.500–3.000 euro/m² pentru segmentul „premium”.

„Diferența de 1.300 euro pe metru, unde se duce? Un dezvoltator pune 20-30 % marjă, agentul imobiliar mai adaugă 20 %, dar restul cui îi revine? Cineva ne minte sau speculează masiv”, a afirmat economistul.

Analistul susține că deficitul de apartamente este creat deliberat: firme-mamă își fac subsidiare care „cumpără” întregul bloc în faza de construcție, limitând artificial oferta și preferând să vândă mai puține locuințe la prețuri dublate.

„Mai bine vând cinci apartamente cu 200.000 de euro decât zece cu 100.000. Așa țin oferta «mică» în propriile mâini”, a spus Gospodarenco.

Economistul avertizează și asupra programului „Prima Casă”, unde până la 70 % din credit este garantat de stat:

„Băncile acordă fără probleme împrumuturi de 100–150 mii de euro, pentru că statul le acoperă default-ul. Dacă prețurile scad și debitorii intră în incapacitate, bugetul va trebui să plătească, iar datoria publică internă va exploda.”

Gospodarenco vede finalul conflictului din Ucraina drept „evenimentul declanșator” care ar putea readuce locuințele la valori fundamentale:

„Bula are cinci etape și suntem deja în faza de stagnare. O scânteie majoră poate tăia 10 % peste noapte, dar la fel de bine poate înjumătăți prețurile”.

Până la clarificarea trendului, expertul le sugerează cetățenilor să amâne achiziția:

„Nu suntem Spania sau Franța ca să susținem prețuri de 2.000 – 3.000  de euro/m². Suntem o economie emergentă; e prudent să așteptăm și să vedem cum se va ajusta oferta reală”.

Gospodarenco propune conversia terenurilor agricole de la periferia Chișinăului (spre Ghidighici sau Grătiești) în zone rezidențiale, pentru a ridica rapid „20–50 de blocuri” și a „închide problema locuințelor” la prețuri accesibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

17 Iul. 2026, 15:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Iul. 2026, 15:23 // Actual //  Grîu Tatiana

Taxa pentru folosirea drumurilor ar putea fi înlocuită cu o taxă pe vehicul colectată de primării, iar șoferii din Republica Moldova ar putea fi obligați să achite și o vinietă pentru circulația pe drumurile naționale. Aceste schimbări sunt prevăzute într-un document de politică publică elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care propune o reformă amplă a sistemului de taxare rutieră pentru alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, fiind supusă consultărilor publice.

Potrivit documentului, actuala taxă anuală pentru folosirea drumurilor va fi înlocuită cu o taxă pe vehicul, care va fi colectată de primăriile de la domiciliul proprietarilor de autovehicule. În paralel, actuala e-Vinietă va fi abrogată și înlocuită cu o vinietă universală, care se va aplica tuturor vehiculelor care utilizează drumurile naționale, indiferent dacă sunt înmatriculate în Republica Moldova sau în străinătate. Singura categorie exceptată este cea a vehiculelor agricole.

Astfel, șoferii din Republica Moldova nu vor plăti doar taxa pe vehicul, ci și vinieta atunci când vor utiliza drumurile naționale. În cazul autovehiculelor străine, sistemul rămâne bazat pe durata șederii în țară, fiind prevăzute viniete cu valabilitate de 1, 7, 30, 90, 180 sau 365 de zile. Ministerul argumentează că noul mecanism elimină diferențele dintre vehiculele înmatriculate în țară și cele din străinătate și aplică principiul european „utilizatorul plătește”.

Ministerul susține că actualul sistem nu mai răspunde nevoilor de finanțare a infrastructurii. În prezent, taxa este calculată în principal în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, un criteriu care nu reflectă gradul real de uzură a drumurilor și nici nivelul emisiilor produse de vehicule. Totodată, veniturile sunt colectate centralizat și redistribuite ulterior, ceea ce lasă multe autorități locale fără resurse suficiente pentru întreținerea drumurilor pe care le administrează.

Analiza inclusă în document arată că statul încasează anual aproximativ 850-900 de milioane de lei din taxele rutiere, în timp ce necesarul pentru întreținerea rețelei de drumuri este estimat la 2,5-3 miliarde de lei. Deficitul anual de finanțare este de aproximativ 1,7 miliarde de lei.

Reforma prevede și introducerea unor reguli inspirate din modelul european, inclusiv diferențierea taxelor în funcție de nivelul emisiilor poluante, reduceri pentru vehiculele electrice și cele cu emisii reduse, precum și integrarea în Sistemul European de Taxare Electronică. Pentru vehiculele EURO VI sunt prevăzute reduceri de 25%, iar pentru cele cu emisii zero reducerile pot ajunge până la 50%.

Varianta recomandată de Minister prevede ca veniturile din taxa pe vehicul să rămână în bugetele primăriilor, iar 100% din sumele colectate să fie utilizate exclusiv pentru întreținerea și administrarea drumurilor locale. Implementarea reformei este planificată pentru perioada 2028-2034, iar documentul precizează că în 2028 cuantumul taxei nu va crește, urmând ca majorările să fie introduse treptat, cu câte 25% anual începând din 2029, până la atingerea nivelului minim prevăzut de legislația europeană în 2033.

Potrivit estimărilor Ministerului, după implementarea completă a reformei, veniturile generate de noul sistem de taxe rutiere ar putea ajunge la aproape 3 miliarde de lei anual, comparativ cu aproximativ 900 de milioane de lei în prezent, ceea ce ar permite acoperirea necesarului de finanțare pentru întreținerea drumurilor și ar oferi autorităților locale resurse mai stabile pentru reabilitarea infrastructurii.