Totul e o schemă! – Dezvoltatorii cumpără propriile blocuri și mențin prețurile la 2.500 de euro/m²

Piața apartamentelor din Capitală este „supraîncălzită artificial”, iar prețurile actuale pot scădea abrupt după încheierea războiului din Ucraina, a declarat economistul Marin Gospodarenco în emisiunea „Moldova Live” de la Exclusiv TV.

Potrivit lui Gospodarenco, dezvoltatorii recunosc că prețul efectiv de construcție al unui apartament este de aproximativ 500–600 euro/m², în timp ce prețul de vânzare sare la 1.900 euro/m², ba chiar la 2.500–3.000 euro/m² pentru segmentul „premium”.

„Diferența de 1.300 euro pe metru, unde se duce? Un dezvoltator pune 20-30 % marjă, agentul imobiliar mai adaugă 20 %, dar restul cui îi revine? Cineva ne minte sau speculează masiv”, a afirmat economistul.

Analistul susține că deficitul de apartamente este creat deliberat: firme-mamă își fac subsidiare care „cumpără” întregul bloc în faza de construcție, limitând artificial oferta și preferând să vândă mai puține locuințe la prețuri dublate.

„Mai bine vând cinci apartamente cu 200.000 de euro decât zece cu 100.000. Așa țin oferta «mică» în propriile mâini”, a spus Gospodarenco.

Economistul avertizează și asupra programului „Prima Casă”, unde până la 70 % din credit este garantat de stat:

„Băncile acordă fără probleme împrumuturi de 100–150 mii de euro, pentru că statul le acoperă default-ul. Dacă prețurile scad și debitorii intră în incapacitate, bugetul va trebui să plătească, iar datoria publică internă va exploda.”

Gospodarenco vede finalul conflictului din Ucraina drept „evenimentul declanșator” care ar putea readuce locuințele la valori fundamentale:

„Bula are cinci etape și suntem deja în faza de stagnare. O scânteie majoră poate tăia 10 % peste noapte, dar la fel de bine poate înjumătăți prețurile”.

Până la clarificarea trendului, expertul le sugerează cetățenilor să amâne achiziția:

„Nu suntem Spania sau Franța ca să susținem prețuri de 2.000 – 3.000 de euro/m². Suntem o economie emergentă; e prudent să așteptăm și să vedem cum se va ajusta oferta reală”.

Gospodarenco propune conversia terenurilor agricole de la periferia Chișinăului (spre Ghidighici sau Grătiești) în zone rezidențiale, pentru a ridica rapid „20–50 de blocuri” și a „închide problema locuințelor” la prețuri accesibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gospodarenco #imobil #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șeful Petrotel-Lukoil, Dan Dănulescu, confirmă că societatea a solicitat autorităților americane emiterea unei licențe specifice OFAC care să permită repornirea rafinăriei de la Ploiești, aflată în prezent în insolvență și oprită din octombrie anul trecut. Compania susține că nu cere ocolirea sancțiunilor, ci un cadru juridic explicit care să permită reluarea producției în condiții legale și verificabile.

Potrivit conducerii Petrotel-Lukoil, scrisoarea de clarificare primită anterior de autoritățile române din partea SUA nu este suficientă pentru reluarea activității. În aprilie, Ministerul Energiei de la București anunțase că primise o clarificare favorabilă, însă în iunie operatorul a transmis că documentul nu oferă protecția juridică necesară pentru toate operațiunile comerciale implicate, notează medifax.ro.

„Petrotel continuă demersurile pentru obținerea unei licențe OFAC specifice, care să permită reluarea activității într-un cadru juridic clar. Nu solicităm ocolirea regimului de sancțiuni, ci un mecanism explicit, limitat și verificabil”, a declarat Dan Dănulescu, director general executiv și președinte al directoratului Petrotel-Lukoil.

Compania argumentează că o rafinărie ținută prea mult timp în conservare se degradează tehnic, iar fiecare lună de staționare majorează costurile unei eventuale reporniri. Instalațiile trebuie menținute permanent, iar echipamentele sunt expuse coroziunii, umidității, variațiilor de temperatură și altor procese care le pot afecta integritatea.

Conducerea Petrotel mai susține că insolvența, deschisă la 26 august 2026, oferă companiei un cadru de protecție și negociere cu creditorii, dar nu poate înlocui licența necesară pentru reluarea producției comerciale.

Un alt argument invocat este situația pieței carburanților din România. Petrotel are o capacitate instalată de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, echivalentul a circa 20% din capacitatea națională de rafinare. În regim normal, rafinăria poate produce aproximativ 1,1 milioane de tone de motorină și 600.000 de tone de benzină anual.

Oficialii companiei admit că repornirea Petrotel nu ar garanta automat o ieftinire a carburanților, însă susțin că revenirea unei capacități interne importante ar putea reduce dependența de importuri, ar diversifica sursele de aprovizionare și ar întări reziliența pieței.

„Nu promitem că o singură rafinărie poate controla prețul carburanților. Dar o țară este mai rezilientă atunci când își folosește capacitățile de rafinare”, a mai declarat Dănulescu.

Petrotel-Lukoil susține că eventuală licență OFAC ar trebui să permită operarea într-un cadru strict, cu separarea fluxurilor financiare de entitățile sancționate, trasabilitatea plăților, utilizarea materiilor prime permise și raportarea către administratorul judiciar și autorități.

Rafinăria Petrotel-Lukoil a intrat în insolvență la 26 august, în contextul datoriilor acumulate după oprirea producției. Potrivit documentelor citate în material, compania are datorii de 247 milioane de lei către furnizori și aproximativ 225 milioane de euro către acționarul majoritar Litasco.

#petrotel #Lukoil #rafinărie