Cotațiile petrolului scad pe fondul calmării riscurilor din Orient și a ofertei în creștere

Prețurile petrolului au scăzut luni, pe fondul reducerii tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu și al perspectivei unei noi majorări a producției de către OPEC+ în luna august. Aceste evoluții temperează riscurile de aprovizionare, într-un context dominat de incertitudini privind cererea globală, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în august au coborât cu 13 cenți (0,19%), ajungând la 67,64 dolari/baril, înainte de expirarea contractului. Contractul mai activ, cu livrare în septembrie, a scăzut cu 18 cenți, la 66,62 dolari/baril. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 32 de cenți (0,49%), până la 65,20 dolari/baril.

Săptămâna trecută, ambele repere internaționale au înregistrat cel mai mare declin săptămânal din martie 2023, însă rămân pe plus în luna iunie, cu o creștere lunară de peste 5% – al doilea avans consecutiv.

Escaladarea prețurilor din prima parte a lunii a fost alimentată de războiul de 12 zile început pe 13 iunie, când Israelul a atacat instalații nucleare iraniene. Prețul Brent a urcat peste 80 de dolari/baril după bombardamentele americane asupra Iranului, dar a căzut ulterior la 67 de dolari, după anunțul unui acord de încetare a focului făcut de președintele Donald Trump.

„Piața a eliminat mare parte din prima de risc geopolitic încorporată în preț după armistițiul Iran-Israel”, a explicat analistul Tony Sycamore de la IG Markets.

Între timp, patru delegați ai OPEC+ au declarat că organizația intenționează să majoreze producția cu 411.000 de barili pe zi în august, continuând astfel creșterile similare din lunile mai, iunie și iulie. Următoarea reuniune oficială a grupului va avea loc pe 6 iulie. Aceasta ar fi a cincea lună consecutivă în care OPEC+ renunță la reducerile de producție instituite anterior.

Cu toate acestea, presiunile negative persistă din cauza temerilor privind o cerere globală mai slabă, în special din partea Chinei. Activitatea manufacturieră chineză s-a contractat pentru a treia lună consecutiv în iunie, afectată de cererea internă slabă, exporturile în scădere și incertitudinile comerciale în relația cu SUA.

„Incertitudinile legate de ritmul de creștere economică globală continuă să limiteze prețurile petrolului”, a subliniat Priyanka Sachdeva, analist principal de piață la Phillip Nova.

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.