Cotațiile petrolului scad pe fondul calmării riscurilor din Orient și a ofertei în creștere

Prețurile petrolului au scăzut luni, pe fondul reducerii tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu și al perspectivei unei noi majorări a producției de către OPEC+ în luna august. Aceste evoluții temperează riscurile de aprovizionare, într-un context dominat de incertitudini privind cererea globală, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în august au coborât cu 13 cenți (0,19%), ajungând la 67,64 dolari/baril, înainte de expirarea contractului. Contractul mai activ, cu livrare în septembrie, a scăzut cu 18 cenți, la 66,62 dolari/baril. Petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a ieftinit cu 32 de cenți (0,49%), până la 65,20 dolari/baril.

Săptămâna trecută, ambele repere internaționale au înregistrat cel mai mare declin săptămânal din martie 2023, însă rămân pe plus în luna iunie, cu o creștere lunară de peste 5% – al doilea avans consecutiv.

Escaladarea prețurilor din prima parte a lunii a fost alimentată de războiul de 12 zile început pe 13 iunie, când Israelul a atacat instalații nucleare iraniene. Prețul Brent a urcat peste 80 de dolari/baril după bombardamentele americane asupra Iranului, dar a căzut ulterior la 67 de dolari, după anunțul unui acord de încetare a focului făcut de președintele Donald Trump.

„Piața a eliminat mare parte din prima de risc geopolitic încorporată în preț după armistițiul Iran-Israel”, a explicat analistul Tony Sycamore de la IG Markets.

Între timp, patru delegați ai OPEC+ au declarat că organizația intenționează să majoreze producția cu 411.000 de barili pe zi în august, continuând astfel creșterile similare din lunile mai, iunie și iulie. Următoarea reuniune oficială a grupului va avea loc pe 6 iulie. Aceasta ar fi a cincea lună consecutivă în care OPEC+ renunță la reducerile de producție instituite anterior.

Cu toate acestea, presiunile negative persistă din cauza temerilor privind o cerere globală mai slabă, în special din partea Chinei. Activitatea manufacturieră chineză s-a contractat pentru a treia lună consecutiv în iunie, afectată de cererea internă slabă, exporturile în scădere și incertitudinile comerciale în relația cu SUA.

„Incertitudinile legate de ritmul de creștere economică globală continuă să limiteze prețurile petrolului”, a subliniat Priyanka Sachdeva, analist principal de piață la Phillip Nova.

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria a trecut la euro de la miezul nopţii, devenind a 21-a ţară care a ales moneda unică europeană, la aproape douăzeci de ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

La miezul nopţii, odată cu intrarea în noul an, mica ţară balcanică, care a aderat la UE în 2007, a renunţat la leva, moneda naţională în vigoare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, în speranţa de a-şi consolida legăturile economice cu ceilalţi membri ai zonei euro, dar şi de teama unei creşteri a preţurilor într-un context politic instabil, scrie News.

Mii de oameni au înfruntat temperaturile negative pentru a asista la concertul tradiţional de Revelion, organizat de Primăria din Sofia în faţa fostului Palat Regal.

Pe faţada sediului Băncii

În schimb, „oamenii se tem că preţurile vor creşte. Astăzi, este 4 leva şi va deveni 4 euro, în timp ce salariile vor rămâne aceleaşi”, a declarat ea pentru AFP.

Un euro valorează 1,9558 leva, un curs stabil de la începutul anului 2006.

Mulţi bulgari se tem că introducerea euro va duce la o spirală inflaţionistă, în condiţiile în care preţurile alimentelor au crescut deja cu 5% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Liderii bulgari au încercat să liniştească populaţia şi au promis că aderarea la zona euro va dinamiza economia ţării, una dintre cele mai sărace din UE, şi o va ancora mai mult în Occident pentru a o proteja de influenţa rusă.

Pentru şeful băncii centrale bulgare, Dimitar Radev, „euro nu este doar o decizie economică. Nu este doar o monedă. Este un semn de apartenenţă: dovada că locul tău nu este la periferie, ci într-un spaţiu de reguli comune, de încredere şi de responsabilitate”, a explicat el într-un videoclip publicat pe site-ul instituţiei sale.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat miercuri într-un comunicat că „euro va aduce beneficii concrete cetăţenilor şi întreprinderilor bulgare”, facilitând călătoriile şi schimburile şi îmbunătăţind transparenţa pieţelor.

„Introducerea euro este ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele Rumen Radev în discursul său televizat transmis cu câteva minute înainte de miezul nopţii.

Totuşi, el a spus că regretă că bulgarii nu au fost consultaţi prin referendum cu privire la această alegere care a divizat ţara.

„Acest refuz a fost unul dintre simptomele dramatice ale prăpastiei profunde dintre clasa politică şi popor, confirmată de manifestaţiile masive din întreaga ţară”, a spus el, chiar dacă Curtea Constituţională a judecat altfel.