Criptomonedele urcă Coreea de Sud pe tronul financiar al Asiei

Piața bursieră din Coreea de Sud a fost impulsionată în această lună de un val de entuziasm al investitorilor pentru active digitale, după ce noul președinte Lee Jae-myung a promis autorizarea criptomonedelor susținute de moneda națională (won), relatează duminică Financial Times.

Acțiunile companiilor implicate în proiectul monedei digitale a Băncii Coreei, precum Kakao Pay și LG CNS, au înregistrat creșteri spectaculoase. Titlurile Kakao Pay s-au dublat în această lună, iar LG CNS a urcat cu aproape 70%, înainte de o corecție ușoară cauzată de vânzări de profit.

Pe piața Kosdaq, acțiunile firmei fintech de securitate Aton au crescut cu 80%, iar producătorul de jocuri mobile ME2ON și-a triplat valoarea, compania lansând recent o monedă virtuală pentru jocuri de cazino.

Această efervescență a investitorilor retail, în anticiparea emiterii monedelor digitale bazate pe won și a politicilor favorabile din partea noului guvern, a propulsat indicele Kospi cu aproape 30% în acest an, până la un maxim al ultimilor patru ani. Coreea de Sud a devenit astfel cea mai performantă piață din Asia în prima jumătate a anului.

În același timp, investitorii au crescut nivelul de îndatorare pentru a specula creșterea pieței, împrumuturile pe marjă ajungând la 20,5 trilioane woni (aproximativ 15 miliarde dolari).

Deși guvernul încă nu a anunțat detalii precise privind politica criptomonedelor, numirea lui Kim Yong-beom, un susținător al activelor digitale, ca principal consilier politic și propunerea unei legi parlamentare ce permite companiilor cu capital minim de 500 milioane woni să emită monede virtuale au alimentat optimismul.

Experții avertizează însă că această legislație ar putea duce la riscuri sistemice din cauza potențialului intrării pe piață a unor jucători subcapitalizați. În plus, unele acțiuni au devenit supraevaluate, iar investitorii sunt sfătuiți să fie prudenți în contextul volatilității ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Asia #crypto #Coreea de Sud #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.