De la importuri la autonomie militară! Polonia pompează 660 milioane de dolari în fabricile de obuze

Guvernul polonez va aloca 2,4 miliarde de zloți (circa 663 mil. USD) grupului de stat PGZ pentru a majora de peste cinci ori producția anuală de muniție de artilerie și de tanc, a anunțat ministrul pentru active de stat Jakub Jaworowski într-un interviu acordat Financial Times.

Output curent: ~30 000 de obuze mari calibru pe an. Țintă 2028: 150 000–180 000 de obuze de 155 mm (standard NATO) și 120 mm pentru tancuri, fabricate integral în Polonia.
„Războiul din Ucraina a demonstrat rolul crucial al obuzelor de 155 mm pe câmpul de luptă; vrem să devenim independenți de importuri și să construim o bază de producție durabilă”, a subliniat Jaworowski.

Polonia cheltuiește deja 4,7 % din PIB pentru apărare, cel mai mare procent din NATO, însă până acum s-a bazat masiv pe achiziții din SUA și Coreea de Sud. Guvernul premierului Donald Tusk schimbă acum direcția spre producție internă, aliniindu-se inițiativelor europene de reducere a dependenței de furnizori externi.
Planul completează pachetul de 700 mil. € aprobat de parlament în noiembrie pentru extinderea capacităților naționale de muniție.

În aprilie, șeful Biroului polonez de securitate națională avertiza că rezervele actuale de obuze ar acoperi doar una-două săptămâni de luptă intensă. Lipsa stocurilor a provocat demisia subită a fostului președinte PGZ, Krzysztof Trofiniak.

Grupa Azoty, cel mai mare producător chimic din Polonia, cere sprijin de stat pentru a fabrica explozibili (nitroceluloză, propelant). Compania Niewiadów solicită fonduri pentru linii de producție de obuze de 155 mm. Jaworowski afirmă că restructurarea Azoty este „urgentă”, după pierderi de până la 5 miliarde € acumulate de companiile de stat în timpul guvernării PiS. Ministerul a sesizat deja procuratura în aproximativ 100 de cazuri de presupusă fraudă și management defectuos.

Negocierile pentru salvarea Azoty sunt întârziate de Banca Europeană de Investiții (BEI), unul dintre creditorii principali. „Mă așteptam ca BEI să fie prima care să propună un plan de restructurare”, spune Jaworowski, care nu exclude creșterea participației statului la până la 49 %. BEI declară însă că lucrează „activ” la soluții viabile pentru grup.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.