Marfa stă, clienții așteaptă! Tarifele americane și seceta pun Europa în genunchi

30 Iun. 2025, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2025, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Marile porturi europene sunt copleșite de un val de marfă care blochează rutele comerciale și provoacă întârzieri majore în lanțurile de aprovizionare, atrag atenția companiile de transport și logistică. Cauzele? Politicile tarifare imprevizibile ale fostului președinte american Donald Trump, care au reconfigurat fluxurile globale de comerț, și nivelul extrem de scăzut al apelor fluviului Rin, care limitează capacitatea de încărcare a barjelor, scrie Financial Times.

„Toate huburile mari sunt supraaglomerate”, avertizează Caesar Luikenaar, director general al WEC Lines, companie de transport maritim din Olanda. Cele mai afectate sunt porturile Rotterdam, Anvers și Hamburg, unde întârzierile se întind pe zile întregi, atât pentru nave maritime, cât și pentru transportul pe apă intern.

Potrivit operatorului german Contargo, barjele așteaptă în medie 66 de ore pentru încărcare în Anvers și 77 de ore în Rotterdam – dublu față de timpii normali. La Anvers, navele maritime ajung cu 3–5 zile întârziere, ceea ce blochează lanțul întreg până la consumatorul final.

Albert van Ommen, directorul grupului Euro-Rijn, spune că situația este comparabilă cu haosul din timpul pandemiei: „Este cel mai grav blocaj de la criza Covid încoace”.

Creșterea cu peste 7% a volumelor de containere venite din Asia către Europa, pe fondul tarifelor ridicate impuse de SUA, a accentuat colapsul operațional. „Europa a început să absoarbă o parte importantă din marfa care altădată era destinată pieței americane”, a explicat Casper Ellerbaek, director în cadrul DHL Germania.

La toate acestea se adaugă dezorganizarea produsă de ruperea alianței dintre Maersk și MSC, cele mai mari linii maritime din lume, care a condus la reconfigurări de rute și terminale, amplificând haosul.

Operatorii portuari, inclusiv giganții ECT și DP World, admit că traficul este „foarte intens” și că sunt în curs de angajări masive și investiții în echipamente, dar avertizează că problema nu va fi rezolvată curând.

„Aceasta nu este o situație care se va rezolva rapid. Poate dura ani până când investițiile în capacitate vor acoperi cererea”, a declarat Luikenaar.

Portul Anvers-Bruges, prin autoritatea sa publică, recunoaște o „congestie prelungită și accentuată”, dar susține că sistemele funcționează în limitele planificate. Totuși, în spatele acestor „limite” se ascund întârzieri majore și clienți care așteaptă marfa cu zilele sau chiar săptămânile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!