Marfa stă, clienții așteaptă! Tarifele americane și seceta pun Europa în genunchi

30 Iun. 2025, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2025, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Marile porturi europene sunt copleșite de un val de marfă care blochează rutele comerciale și provoacă întârzieri majore în lanțurile de aprovizionare, atrag atenția companiile de transport și logistică. Cauzele? Politicile tarifare imprevizibile ale fostului președinte american Donald Trump, care au reconfigurat fluxurile globale de comerț, și nivelul extrem de scăzut al apelor fluviului Rin, care limitează capacitatea de încărcare a barjelor, scrie Financial Times.

„Toate huburile mari sunt supraaglomerate”, avertizează Caesar Luikenaar, director general al WEC Lines, companie de transport maritim din Olanda. Cele mai afectate sunt porturile Rotterdam, Anvers și Hamburg, unde întârzierile se întind pe zile întregi, atât pentru nave maritime, cât și pentru transportul pe apă intern.

Potrivit operatorului german Contargo, barjele așteaptă în medie 66 de ore pentru încărcare în Anvers și 77 de ore în Rotterdam – dublu față de timpii normali. La Anvers, navele maritime ajung cu 3–5 zile întârziere, ceea ce blochează lanțul întreg până la consumatorul final.

Albert van Ommen, directorul grupului Euro-Rijn, spune că situația este comparabilă cu haosul din timpul pandemiei: „Este cel mai grav blocaj de la criza Covid încoace”.

Creșterea cu peste 7% a volumelor de containere venite din Asia către Europa, pe fondul tarifelor ridicate impuse de SUA, a accentuat colapsul operațional. „Europa a început să absoarbă o parte importantă din marfa care altădată era destinată pieței americane”, a explicat Casper Ellerbaek, director în cadrul DHL Germania.

La toate acestea se adaugă dezorganizarea produsă de ruperea alianței dintre Maersk și MSC, cele mai mari linii maritime din lume, care a condus la reconfigurări de rute și terminale, amplificând haosul.

Operatorii portuari, inclusiv giganții ECT și DP World, admit că traficul este „foarte intens” și că sunt în curs de angajări masive și investiții în echipamente, dar avertizează că problema nu va fi rezolvată curând.

„Aceasta nu este o situație care se va rezolva rapid. Poate dura ani până când investițiile în capacitate vor acoperi cererea”, a declarat Luikenaar.

Portul Anvers-Bruges, prin autoritatea sa publică, recunoaște o „congestie prelungită și accentuată”, dar susține că sistemele funcționează în limitele planificate. Totuși, în spatele acestor „limite” se ascund întârzieri majore și clienți care așteaptă marfa cu zilele sau chiar săptămânile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Iul. 2026, 16:47
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2026, 16:47 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.