Criza agricolă lovește dur, Guvernul răspunde cu... sorg și tăcere

La patru luni de la înghețurile devastatoare care au afectat masiv culturile agricole din sudul Moldovei, Guvernul nu a întreprins nicio măsură concretă pentru salvarea fermierilor, avertizează Asociația „Forța Fermierilor”. Într-un comunicat public, organizația trage un semnal de alarmă privind riscul dispariției în masă a exploatațiilor agricole, în special a celor micro, mici și mijlocii.

„Realitatea din teren este una de criză totală. Seceta persistentă, lipsa precipitațiilor și înghețurile de primăvară au compromis complet culturile de grâu și rapiță. Chiar și sistemele moderne precum no-till cedează. Agricultura sudului este în colaps, iar Guvernul tace”, se arată în mesajul fermierilor.

Fermierii din raioanele Ștefan Vodă, Cahul și Căușeni se confruntă deja cu o criză agricolă fără precedent, iar lipsa precipitațiilor în următoarele două săptămâni ar putea extinde dezastrul și în alte regiuni.

Asociația acuză Executivul de inacțiune deliberată, cerând: declararea stării de urgență agricolă în sudul țării, rambursarea integrală a TVA-ului acumulat de fermierii afectați, returnarea accizei la motorina utilizată în agricultură și lansarea unor programe reale de sprijin și reziliență climatică.

În schimb, susține organizația, Guvernul propune „soluții ridicole”, precum cultivarea experimentală de sorg pe 1–2 hectare, „ca oamenii să nu moară de foame și să aibă cu ce hrăni câteva păsări”.

„Este o bătaie de joc față de niște oameni disperați. În loc să sprijine agricultura, autoritățile asistă pasiv la falimentul ei, încurajând, prin neintervenție, preluarea masivă a terenurilor de către agroholdinguri”, avertizează „Forța Fermierilor”.

Asociația susține că guvernarea a reușit „performanța” de a cultiva doar ura față de agricultori, lucru vizibil în migrația masivă a lucrătorilor agricoli și în pierderea forței de muncă din sate.

„Nu facem politică, ci semnalăm prăbușirea unui sector vital. Dacă nu se intervine urgent, zeci de mii de fermieri vor dispărea, iar consecințele economice și sociale vor fi ireversibile”, se arată în mesajul fermierilor.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă a declarat că: „Guvernul ca întotdeauna va susține fermierii care au suferit pierderi. Este poziția noastră oficială. A vorbit și premierul și ministra agriculturii. Guvernul va investi în agricultura performantă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri. seceta #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.