Salariu de vis, apartament pe hârtie – realitatea paralelă a deputatului Radu Marian

Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, a declarat cu mândrie că moldovenii – sau cel puțin chișinăuienii – nu mai trebuie să muncească o viață întreagă pentru un apartament. Potrivit acestuia, în 2025, un chișinăuian poate deveni proprietar în doar 15 ani, față de 50 de ani cât ar fi fost necesari în perioada 2005–2007. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la postul N4.

„Dacă e să comparăm cu 15-20 de ani în urmă, avem o creștere a veniturilor în Chișinău – 1.000 de euro salariul mediu. Dacă să luăm după statistici, în 2005–2007 un chișinăuian avea nevoie de 50 de ani să-și cumpere un apartament de 70 de metri pătrați, iar în prezent rata de accesibilitate a crescut – are nevoie de 15 ani”, a spus Marian, cu un ton care părea să sugereze că problema locuințelor s-a rezolvat.

Datele oficiale ale Biroului Național de Statistică îl contrazic, însă, parțial. În primul trimestru al anului 2025, salariul mediu brut în Chișinău a fost de 17.046 lei, iar salariul net – după impozitare – s-a ridicat la 13.650 de lei, echivalentul a aproximativ 680 de euro, nu 1.000. Diferența pare să fie compensată de optimismul declarativ a deputatului.

Cât despre prețurile locuințelor – în prezent, un metru pătrat în Chișinău costă în medie 2.000 de euro, ceea ce înseamnă că un apartament de 70 m² ajunge la 140.000 de euro. Cu un salariu net de 680 de euro pe lună, un chișinăuian ar avea nevoie de 205 luni (adică peste 17 ani) pentru a strânge această sumă – și asta doar dacă nu cheltuie absolut nimic din salariu în acest timp.

Radu Marian pare să fi descoperit formula ideală pentru accesul la locuință: munca neîntreruptă timp de 15 ani, fără pauze, concedii sau alte cheltuieli „neesențiale” pentru trai. Ironia face ca această declarație să apară într-o perioadă în care tot mai mulți moldoveni aleg să emigreze tocmai din cauza inaccesibilității locuințelor și a costului ridicat al vieții.

În ritmul acesta, până în 2040, moldovenii ar putea ajunge să-și cumpere apartamente în doar 10 ani. Cu o singură condiție: să trăiască într-o excelentă realitate paralelă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#radu #deputat #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue