Moldovenii „muşcă“ din cota Poloniei. Exporturile de mere către România s-au dublat

Republica Moldova câștigă teren pe piața merelor din România, în timp ce Polonia – furnizorul tradițional – pierde din cotă, arată o analiză realizată de Ziarul Financiar pe baza datelor Eurostat.

În 2024, România a importat 102.677 de tone de mere, în valoare totală de 62,2 milioane de euro. Din această cantitate, 23.500 de tone – aproape un sfert – au provenit din Republica Moldova. Este o dublare spectaculoasă față de 2023, când exporturile moldovenești către România au însumat 12.100 de tone, și mai mult decât dublu față de 2022 (10.800 tone).

Pe fondul războiului din Ucraina și al blocării piețelor din est, Republica Moldova și-a reorientat fluxurile comerciale spre vest, iar România a devenit un partener strategic pentru exportul de fructe.

În paralel, Polonia, liderul tradițional al pieței, înregistrează un recul semnificativ. În 2024, România a importat doar 62.300 de tone de mere poloneze, în scădere cu aproape 20% față de 2023 (77.300 tone) și chiar sub nivelul din 2022 (65.800 tone).

România importă anual peste 100.000 de tone de mere – echivalentul a peste 5.000 de camioane – ceea ce face din această piață una extrem de competitivă. Ascensiunea Republicii Moldova confirmă capacitatea producătorilor moldoveni de a livra cantități mari, de calitate, și la prețuri competitive, profitând totodată de proximitatea geografică și de înlesnirile comerciale oferite de Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mere #export #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul german a aprobat un nou pachet legislativ care înăsprește regulile de imigrație și accelerarea procedurilor de deportare. Potrivit Der Spiegel, legea simplifică modul în care statele sunt clasificate drept „țări sigure de origine”, ceea ce va permite autorităților să respingă mai rapid cererile de azil și să expulzeze rapid persoanele cărora li s-a refuzat protecția.

Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF) respinge în mod obișnuit cererile de azil din partea cetățenilor proveniți din țări considerate sigure ca fiind „în mod evident nefondate”. Deși în cazuri excepționale poate fi acordat statutul de protecție, noile reguli vor permite deportarea mai rapidă a celor respinși.

Legea introduce și alte modificări importante. Persoanele care riscă reținerea în vederea expulzării sau plasarea în detenție înaintea deportării nu vor mai avea dreptul la avocat plătit de stat. Totodată, imigranții care furnizează informații false în procesul de naturalizare nu vor putea solicita cetățenia germană timp de zece ani.

Decizia a generat critici puternice din partea Verzilor și a formațiunii Die Linke, care acuză guvernul de politici „excesiv de dure” în materie de migrație. În schimb, partidul de extremă dreapta AfD consideră măsurile insuficiente și cere o înăsprire suplimentară a legislației.

Reforma face parte dintr-un pachet mai larg prin care Germania încearcă să reducă numărul mare de solicitări de azil și să accelereze procedurile administrative într-un context în care presiunea asupra sistemului migrațional rămâne ridicată.